Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
În doar două zile, România a anunțat patru măsuri importante pentru securizarea teritoriului său, penetrat frecvent de drone provenite, accidental sau nu, din conflictul ruso-ucrainean de la graniță. Situația i-a determinat pe unii aniști militari să se întrebe dacă nu cumva țara este un punct vulnerabil al NATO pe flancul estic, după cum au notat experții de la prestigiosul think tank american Jamestown. Un general român cu care am vorbit recent a confirmat că lipsa unei reacții pentru neutralizarea măcar a unuia dintre aceste vehicule fără pilot poate afecta imaginea Alianței și forța de descurajare a acesteia în regiune.
„După incidentul cu drone de la Galați, România ar trebui să intercepteze următoarele drone rusești care îi încalcă spațiul aerian, pentru a restabili și a reafirma capacitatea de descurajare convențională pe flancul estic”, notează analiștii Jamestown.
Totuși, după ani în care a acționat precum protagoniștii pildei drobului de sare, țara a început să facă pași decisivi pentru a se asigura că poate încerca să combată aceste amenințări, în loc să se roage doar să nu îi cadă dronele cuiva literar în cap.
Concret, în doar două zile, Guvernul a anunțat patru măsuri venite târziu, foarte târziu, în urma a peste 30 de incursiuni de drone rusești și la peste patru ani de la izbucnirea războiului la scară largă de la granița sa, dar totuși binevenite. Precizez că anunțarea în rafală a acestor măsuri nu înseamnă însă că ele au fost gândite și adoptate rapid.
Dar să vedem despre ce este vorba. Ieri, am aflat că Bucureștiul a comandat sisteme de apărare aeriană Skyranger 35 de la compania germană Rheinmetall. Montate pe vehicule blindate, aceste turele folosesc un tun de 35 mm și muniție programabilă pentru a distruge drone, rachete și amenințări la joasă înălțime.
Tot ieri, MApN a transmis o nouă veste: sistemul de drone interceptoare Merops, de producție americană, a fost integrat oficial în dispozitivul național de apărare. Aceasta este o soluție anti-dronă de joasă altitudine bazată pe inteligență artificială. Sistemul utilizează senzori optici, termici, radare și drone de interceptare autonome pentru a detecta și distruge ținte aeriene mici.
Astăzi, știrile pozitive au continuat. Ministerul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat semnarea contractului cu compania israeliană Rafael pentru achiziția de sisteme antiaeriene Spyder, în valoare de 2 miliarde de euro, care asigură protecție împotriva dronelor și rachetelor. Acestea vor forma baza unui viitor „Iron Dome” local.
MAI a acționat, de asemenea, după cele două incidente grave de securitate petrecute recent în România. Tot astăzi, instituția a anunțat că va achiziționa sisteme avansate pentru detectarea și monitorizarea vehiculelor maritime fără pilot, cu scopul de a consolida securitatea la Marea Neagră. Decizia autorităților de la București vine la scurt timp după ce o dronă marină s-a autodetonat în Portul Constanța, care găzduiește inclusiv nave militare ale României, la începutul lunii iunie. Pentru aceste misiuni este evaluată de către Garda de Coastă platforma Triton, produsă de compania Ocean Aero, care folosește energie regenerabilă.
Deși reacționează cu întârziere după numeroase vulnerabilități și incursiuni care au afectat imaginea NATO, România pare să facă pași decisivi pentru securizarea flancului estic. Prin achizițiile rapide și strategice de sisteme avansate (Skyranger, Merops, Spyder și, posibil, Triton), autoritățile încearcă să recupereze anii de neglijență.
Rămâne de văzut dacă noile tehnologii, unele testate deja cu succes în luptă, adoptate în regim de urgență și operate de resurse umane în care nu s-a investit suficient și care nu au expertiză, vor funcționa eficient. Să nu uităm că multe dintre aceste sisteme antamate de București nu vor fi disponibile în curând. Totuși, România depășește mentalitatea pasivă din pilda drobului de sare.