Operațiunea Pavutnya: Cum va răspunde Putin la umilința suferită?

Modul în care Rusia va răspunde atacului cu drone al Ucrainei împotriva bazelor sale aeriene va fi puternic influențat de felul în care Administrația Trump va gestiona această situație, susține un expert străin. Alți analiști sunt de părere că Moscova ar putea lansa un val de bombardamente împotriva unor ținte ucrainene, deopotrivă militare și civile, sau ar putea riposta masiv împotriva infrastructurii, a centrelor de comandă sau chiar a unor ținte suspecte din alte țări.

Informația pe scurt:

• Ucraina a atacat cu drone mai multe baze aeriene din Federația Rusă
• Circa 40 de aeronave de luptă, inclusiv bombardiere strategice, ar fi fost distruse
• Atacul a fost echivalat cu “un Pearl Harbor pentru Rusia”
• Analiștii se întreabă care va fi răspunsul Moscovei
• O ripostă nucleară, bombardarea masivă a țintelor ucrainene și sabotarea aliaților vestici ai Kievului sunt luate în calcul
• Foarte multe vor depinde însă de reacția lui Trump

Un atac umilitor

Într-o operațiune cu numele de cod “Pavutyna” (Pânza de păianjen), despre care se spune că a fost planificată timp de 18 luni, Ucraina a lansat duminică o serie de atacuri cu drone, simultane și de amploare, asupra unor baze aeriene din Rusia.

Surse din cadrul Serviciului de securitate ucrainean (SBU) au declarat că drone de tip FPV sau first-person view au lovit baza aeriană Belaya din regiunea Irkutsk – aflată la 4.000 de kilometri de linia frontului din Ucraina.

De asemenea, au fost vizate bazele aeriene Olenya din regiunea Murmansk, Dyagilevo din regiunea Riazan și Ivanovo din regiunea cu același nume. Potrivit surselor din SBU, 41 de aeronave rusești au fost lovite, inclusiv un avion radar A-50 de avertizare timpurie și control aerian, precum și bombardiere strategice Tupolev Tu-95 și Tu-22M3, folosite pentru lansarea de rachete de croazieră împotriva Ucrainei.

Potrivit estimărilor ucrainene, valoarea pagubelor suferite de Rusia ar fi de șapte miliarde de dolari.

Dronele au fost transportate în Rusia, ascunse în camioane care transportau containere cu acoperișuri retractabile, parcate în apropierea bazelor aeriene, de unde au fost lansate de la distanță.

🚨BREAKING : #Ukraine has made its mark in drone warfare by using cost-effective drones to cause massive damage worth millions of dollars.

The recent FPV drone attacks by Ukraine🇺🇦 have inflicted unimaginable losses on Russia🇷🇺, redefining modern warfare involving FPV, kamikaze,… pic.twitter.com/G4m6w0RiZQ

— Defense Intelligence (@DI313_) June 1, 2025

De asemenea, ucrainenii ar fi încercat să atace baza aeriană Ukrainka, situată lângă Seryshevo, în regiunea Amur, dar operațiunea a eșuat după ce camionul care transporta dronele FPV a explodat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că 117 drone au distrus peste o treime (34%) din aeronavele purtătoare de strategice de rachete de croazieră ale Rusiei. Liderul de la Kiev a spus că atacurile – ale căror planuri au fost pus în aplicare de șeful SBU, Vasil Maliuk, împreună cu echipa sa, iar desfășurarea lor a fost supravegheată personal de Zelenski – vor fi “fără îndoială consemnate în cărțile de istorie.”

Președintele ucrainean a mai afirmat că un “birou” pentru operațiunea “extrem de complexă” a fost situat în apropierea unui sediu al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Ministerul rus al Apărării a confirmat că atacurile cu drone ucrainene au vizat baze aeriene din regiunile Irkutsk și Murmansk și că mai multe aeronave au luat foc, dar a susținut că forțele ruse au respins toate atacurile asupra bazelor din Ivanovo și Riazan.

Canalele pro-rusești de pe Telegram au comparat atacurile Ucrainei de duminică cu atacul Marinei Imperiale Japoneze asupra Pearl Harbor în al Doilea Război Mondial.

În dimineața zilei de 7 decembrie 1941, SUA au fost surprinse de un atac militar de proporții lansat de japonezi, marcând astfel intrarea directă a Americii în a doua conflagrație mondială. Atacul, descris ca venind “ca un trăsnet dintr-un cer senin,” a fost executat de 353 de avioane japoneze – bombardiere, torpiloare și avioane de vânătoare – lansate de pe șase portavioane, în două valuri succesive, având ca țintă principală Flota Pacificului a SUA staționată la Pearl Harbor, în Hawaii, precum și aerodromuri militare și baze navale din apropiere.

Lovitura a provocat pagube materiale uriașe: cinci cuirasate au fost scufundate, altele trei grav avariate, iar pe lângă acestea au fost scufundate o navă de instrucție și trei distrugătoare, în timp ce alte nave – printre care un crucișător greu, trei crucișătoare ușoare, două distrugătoare, două nave de sprijin pentru hidroavioane, două nave de reparații și o navă de întreținere – au fost serios avariate.

Forțele aeriene americane au pierdut 188 de avioane, distruse la sol, iar infrastructura militară a suferit daune semnificative.

În ceea ce privește pierderile umane americane, atacul s-a soldat cu un bilanț tragic: 2.008 marinari uciși sau dați dispăruți, la care s-au adăugat 109 pușcași marini, 218 soldați și 68 de civili uciși; alți 710 marinari, 69 de pușcași marini, 364 de soldați și 35 de civili au fost răniți. În contrast, pierderile japoneze au fost minime – sub 100 de militari și doar 29 de avioane – ceea ce a subliniat caracterul devastator și eficiența acestui atac surpriză asupra unei Americi nepregătite.

Revenind la Operațiunea Pavutyna, comparația atacului desfășurat de Ucraina cu cele întâmplate la Pearl Harbor a fost făcută și de The Washington Post, care a afirmat că “marele comandament rus trebuie să fi fost la fel de șocat cum au fost americanii în 1941.”

De partea lor, bloggeri militari pro-ruși și unii oficiali au dat vina pe conducerea rusă pentru eșecul de a proteja infrastructura militară până în regiuni îndepărtate, precum Irkutsk în Siberia, într-un atac care a oferit Kievului un succes mediatic răsunător, dar care ar putea risca o escaladare în contextul reluării negocierilor de pace la Istanbul.

Opțiunile Rusiei

Revista Foreign Policy a scris că “operațiunea șocantă și atent coordonată a marcat atacul cu cea mai mare rază de acțiune pe care Ucraina l-a desfășurat de la începutul războiului la scară largă, declanșat de invazia Rusiei în 2022.”

Atacurile cu drone au avut loc în timp ce Rusia continuă să-și intensifice acțiunile asupra Ucrainei, inclusiv prin lansarea săptămâna trecută a celui mai amplu atac aerian de până acum în acest război.

În opinia analiștilor americani, remarcabil este că atacurile asupra bazelor aeriene rusești au fost efectuate cu doar o zi înainte ca Rusia și Ucraina să înceapă o a doua rundă de negocieri directe de pace la Istanbul. Negocierile au avut loc, însă au durat doar aproximativ o oră și nu au adus progrese semnificative pentru încheierea războiului.

Președintele american Donald Trump, care a susținut intens un acord de pace între Moscova și Kiev, nu a comentat încă operațiunea ucraineană. De asemenea, Kremlinul pare să fi fost surprins într-o tăcere relativă de amploarea și dimensiunea atacului cu drone, iar întrebările privind modul în care va reacționa rămân deschise.

“Ne putem aștepta la mult zgomot și furie din partea Moscovei,” a declarat Keir Giles, de la think tank-ul londonez Chatham House, citat de Newsweek. Expertul a declarat că, în urma atacurilor, Rusia va insista din nou, în mesajele sale către Occident, asupra riscurilor unei escaladări incontrolabile. Moscova va încerca astfel să creeze impresia că forțele sale nucleare sunt în continuare într-o stare de alertă maximă și că orice succes operațional suplimentar al Ucrainei ar putea duce la un război total cu NATO.

El a spus că Moscova va face eforturi susținute pentru a convinge Statele Unite să tempereze Ucraina, pentru a preveni alte daune aduse capacității Rusiei de a bombarda orașele ucrainene cu rachete cu rază lungă de acțiune.

Cum ar putea însă reacționa Rusia la Operațiunea Pavutyna? Experții ruși și cei străini au vehiculat mai multe variante la care ar putea apela Moscova.

Răspunsul nuclear. Atacurile cu drone ale Ucrainei împotriva bazelor aeriene aflate adânc în interiorul Rusiei reprezintă motive pentru un răspuns nuclear, a scris un ziar susținut de Kremlin.

Comentariile analistului politic rus Sergei Markov pentru Moskovsky Komsomolets au venit după dezvăluirea Serviciului de Securitate al Ucrainei că operațiunea cu drone a lovit patru baze aeriene și 41 de bombardiere strategice.

Deși afirmațiile sale nu reflectă poziția oficială a Kremlinului, toată lumea va urmări cu atenție răspunsul Moscovei, a scris Newsweek.

Unii comentatori cred însă că ar fi puțin probabil ca președintele Putin să fie dispus să fie primul care utilizează armele nucleare după cele două atacuri cu bombe atomice la care au recurs Statele Unite împotriva Japoniei, în august 1945.

Dacă totuși un astfel de atac se va produce, experții cred că Moscova va desfăşura probabil una sau mai multe bombe nucleare tactice. Acestea sunt arme mici, cu o putere explozivă cuprinsă între 0,3 kilotone și 100 de kilotone, comparativ cu bomba de 58 de megatone testată de Rusia la 30 octombrie 1961 în arhipelagul Novaia Zemlia, deasupra cercului arctic. Bomba Țarului, denumită Ivan, având numele de cod AN602, a fost o bombă cu hidrogen, cea mai puternică armă nucleară construită și detonată vreodată. (Prin comparație, bomba atomică aruncată de aviația americană asupra orașului japonez Hiroshima la 6 august 1945 a provocat peste 100.000 de moți și distrugeri masive deși a avut doar 15 kilotone).

Bombele tactice sunt concepute pentru a avea un impact limitat pe câmpul de luptă, în comparație cu armele nucleare strategice, care sunt concepute pentru a fi utilizate în scopul de a câștiga războaie.

Potrivit unei analize din 2022 a think tank-ului britanic de securitate Rusi, arsenalul tactic al Rusiei este limitat la aproximativ 500 de km – comparativ cu o rachetă nucleară strategică, care poate ajunge la 5.000 de km.

În ceea ce privește scopul Rusiei în folosirea unei bombe nucleare tactice în Ucraina, analiștii cred că Moscvova ar urmări să sperie guvernul de la Kiev să se predea sau să se supună negocierilor, dar și să-i dezbine pe susținătorii occidentali ai țării.

Moscova ar putea să trimită un mesaj puternic și să evite producerea unui mare număr de victime prin detonarea unei bombe nucleare deasupra apei sau explodând una deasupra Ucrainei pentru a genera un impuls electromagnetic care ar distruge echipamentele electronice.

Sau Putin ar putea alege să atace o bază militară ucraineană sau să lovească un centru urban și să provoace numeroase victime și, eventual, chiar să elimine fizic conducerea politică a Ucrainei.

Potrivit datelor oferite de Federation of American Scientists și Arms Control Association, Rusia are circa 5.500 de focoase nucleare. Aproximativ 1.700 dintre ele sunt desfășurate strategic, fiind amplasate pe rachete intercontinentale și la bazele de bombardiere grele.

În contextul recentului atac cu drone al Ucrainei, comentatorii au reamintit că discuția despre utilizarea, de către Moscova, a răspunsului nuclear nu este deloc nouă. Anul trecut, de exemplu, după ce drone ucrainene au vizat cel de-al 590-lea Centru de Informații/Război Electronic de Semnale Separate a unității militare 84680 din localitatea Kovilkino, în Republica Mordovia, la aproximativ 680 de kilometri de granița cu Ucraina, discuția despre variantele nucleare ale Moscovei s-au intensificat.

Site-ul găzduiește un radar 29B6 ‘Kontainer,’ de mare putere, care face parte din rețeaua de recunoaștere și avertizare timpurie a Rusiei pentru atacuri aeriene și spațiale, inclusiv cele efectuate de rachete balistice. Cea de-a 590-a Unitate de Informații/Război Electronic de Semnale Separate, echipată cu un radar Kontainer, operează din acest site.

Ziariștii americani au scris atunci că, dacă sistemul radar Kontainer a fost afectat, este posibil ca atacul ucrainean să fi îndeplinit una dintre “condițiile care determină posibilitatea ca Federația Rusă să utilizeze arme nucleare,” așa cum este prevăzută de decretul prezidențial din 2020.

Acestea includ “primirea de informații fiabile despre lansarea de rachete balistice care atacă teritoriile Federației Ruse și (sau) aliațiilor săi” și “folosirea de către inamic a armelor nucleare sau a altor tipuri de arme de distrugere în masă pe teritoriile Federației Ruse și (sau) aliațiilor săi.”

Alte criterii enumerate sunt: “impactul inamicului asupra instalațiilor vitale militare sau de stat ale Federației Ruse, al căror eșec va duce la întreruperea acțiunilor de răspuns ale forțelor nucleare” și “agresiunea împotriva Federației Ruse folosind arme convenționale, atunci când este amenințată însăși existența statului.”

Newsweek a scris anul trecut că amenințarea escaladării nucleare – fie prin intermediul armelor nucleare, fie al unui dezastru la una dintre numeroasele centrale nucleare civile din zona de luptă – planează asupra conflictului dintre Rusia și Ucraina încă din momentul în care forțele lui Putin au lansat invazia pe scară largă a teritoriului ucrainean, în februarie 2022.

Putin și alți oficiali de la Kremlin au avertizat în mod repetat despre o confruntare nucleară determinată de implicarea Occidentului în conflict, la fel cum au făcut și liderii aliați. Rusia nu a răspuns nuclear la atacul împotriva stației Kontainer.

Raiduri aeriene. Acestea ar putea viza țintele militare și civile din Ucraina, însă nu ar depăși nivelul bombardamentelor efectuate până acum de forțele Moscovei.

“Ar trebui să ne așteptăm la o repetare a practicii standard a Rusiei de a prezenta bombardamentele aeriene și cu rachete asupra orașelor ucrainene drept ‘represalii’ pentru atacurile din weekend, deși, în realitate, aceste lovituri sunt planificate cu mult timp înainte,” a afirmat Keir Giles de la Chatham House.

Cu toate acestea, operațiunea cu drone a Ucrainei împotriva avioanelor strategice rusești ar putea constrânge temporar capacitatea Rusiei de a desfășura atacuri cu drone și rachete cu rază lungă de acțiune împotriva Ucrainei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), care a precizat că Rusia va avea probabil dificultăți în a înlocui aeronavele avariate și distruse.

Fără escaladare. Nu puțini sunt experții care cred că, în ciuda umilinței suferite, Kremlinul nu va escalada conflictul.

Cédomir Nestorovic, codirector academic la Institutul pentru Geopolitică și Afaceri al ESSEC, a declarat pentru Newsweek că nu crede că Rusia va alege să escaladeze conflictul și că este probabil ca Moscova să minimalizeze importanța atacurilor pentru a nu admite un eșec.

“Nu cred că Rusia va escalada situația. Pe linia frontului din Ucraina, armata rusă înaintează puțin câte puțin – acesta este obiectivul lor principal. Atacul asupra instalațiilor lor din Rusia este semnificativ și umilitor, dar nu reprezintă o invazie,” a spus expertul.

Vuk Vuksanovic, asociat al LSE IDEAS, think tank al London School of Economics, a declarat și el că Ucraina a obținut cel mai mare succes tactic de la sfârșitul anului 2022, ceea ce, din punct de vedere diplomatic, înseamnă că Moscova nu mai are niciun stimulent să accepte o încetare a focului.

În schimb, Rusia nu va ceda în privința cererilor legate de aderarea Ucrainei la NATO și a teritoriilor pe care pretinde că le-a anexat, a adăugat el. Din punct de vedere militar, opțiunile Rusiei sunt să erodeze treptat forțele ucrainene și să aștepte rezultatul ofensivei ruse din vară, precum și să continue loviturile cu rachete asupra infrastructurii militare și civile ucrainene, a mai spus Vuksanovic.

O opinie împărtășită de George Beebe, fost director al departamentului de analiză privind Rusia la CIA, care a afirmat: “Mă îndoiesc că acest atac a avut un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a continua războiul în Ucraina în felul în care o face acum. Rușii duc un război de uzură. Așa își doresc să lupte acest război… Ei încearcă, în timp, să erodeze capacitatea Ucrainei de a desfășura pe front trupe bine antrenate și echipate. Și fac progrese semnificative în această direcție. În acest moment, nu se vede prea clar pe hartă. Rușii nu cuceresc rapid porțiuni mari de teritoriu ucrainean. Dar dacă vă uitați la indicatorii care contează cu adevărat în evaluarea progresului într-un război de uzură, Ucraina se confruntă cu dificultăți reale.

Un atac spectaculos, adânc în teritoriul rus, în regiuni precum Murmansk și Irkutsk – locuri extrem de îndepărtate de câmpul de luptă ucrainean – atrage multă atenție, mai ales în presa occidentală, și, în mod evident, acesta este și scopul. Dar nu afectează semnificativ capacitatea Rusiei de a continua războiul în Ucraina așa cum o face acum. Nu schimbă raportul fundamental dintre capacitatea militar-industrială a Ucrainei – abilitatea de a instrui și trimite trupe pe front – și avantajele substanțiale ale Rusiei în materie de echipamente și structură.”

Atacarea aliaților Ucrainei. Aceasta este o idee vehiculată de unii experți. The National Interest a scris că Moscova ar putea riposta masiv, nu doar împotriva țintelor militare ucrainene, ci și împotriva infrastructurii, a centrelor de comandă sau chiar a unor ținte suspecte din alte țări.

De asemenea, Rusia ar putea recurge la demonstrații de forță în alte domenii – cum ar fi rachetele, sabotajul cibernetic sau escaladarea coordonată în puncte sensibile precum Kaliningrad sau regiunea Arctică.

Experții străini au notat de altfel recent că Rusia și-a intensificat activitățile de sabotaj și spionaj. Un raport publicat în martie de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) a indicat că Rusia desfășoară o campanie tot mai violentă de sabotaj și subversiune împotriva unor ținte europene și americane aflate în Europa.

Raportul menționează că numărul atacurilor rusești în Europa aproape s-a triplat între 2023 și 2024, după ce deja se înmulțiseră de patru ori între 2022 și 2023. “Datele indică faptul că Rusia reprezintă o amenințare serioasă pentru Statele Unite și Europa și că guvernul rus, inclusiv președintele Vladimir Putin, nu poate fi considerat de încredere,” se arată în raport.

Newsweek a scris că Occidentul a tras un semnal de alarmă în legătură cu intensificarea activității militare ruse în apropierea unor cabluri subacvatice de comunicații esențiale. Membrii NATO se tem tot mai mult că Putin ar putea viza aceste cabluri submarine și alte infrastructuri critice vitale pentru sistemele globale de comunicații.

De exemplu, o navă cargo rusească a staționat timp de săptămâni întregi deasupra unor cabluri subacvatice de comunicații din Oceanul Pacific, stârnind îngrijorări privind posibile acte de sabotaj. Tăierea acestor linii-cheie ar putea paraliza comunicațiile și perturba economiile globale – un scenariu care ar servi intereselor Rusiei într-un eventual conflict cu NATO, au scris analiștii.

Iar în aprilie, ambasadorul Rusiei în Regatul Unit, Andrei Kelin, a refuzat să nege informațiile din presă conform cărora Rusia ar urmări submarinele nucleare britanice în apele din jurul Marii Britanii.

Așteptarea reacției Casei Albe. Modul în care Rusia va răspunde atacului cu drone al Ucrainei împotriva bazelor sale aeriene va fi puternic influențat de modul în care Administrația Trump va gestiona această situație, a spus George Beebe.

Potrivit analistului, “Trump ar trebui să ia legătura cu Putin, să discute serios despre ceea ce s-a întâmplat, să îi transmită clar că acest atac nu a fost ceva în care Statele Unite au fost implicate sau pe care l-au susținut și că nu este ceva ce doresc să se repete, oferind în același timp Rusiei asigurări că Statele Unite sunt cu adevărat interesate de o soluție de compromis autentică, care să pună capăt războiului într-un mod stabil.”

Beebe a mai adăugat: “Dacă Putin nu primește o asigurare fermă din partea lui Trump că Statele Unite se opun acestui atac, atunci este mai probabil ca Rusia să reacționeze destul de agresiv,” avertizând că atacul ucrainean “sporește probabilitatea unei confruntări directe, cu excepția cazului în care Administrația Trump ia măsuri active pentru a detensiona situația – ceea ce poate face… este clar în interesul Americii să detensioneze acest moment, pentru că este unul care ar putea escalada. Asta nu înseamnă neapărat că va escalada imediat într-o confruntare directă între Statele Unite și Rusia. Dar nu este greu de imaginat un set de circumstanțe în care Putin să ia măsuri foarte dure împotriva Ucrainei.”

Fostul analist CIA a dat ca exemplu folosirea rachetelor Oreshnik, care au focoase manevrabile capabile să lovească instalații subterane adânci din Ucraina, vizând capacitățile de comandă și control ale guvernului de la Kiev. Un astfel de atac, mai ales dacă ar provoca distrugeri masive în Ucraina, ar pune o presiune politică uriașă pe Trump, a afirmat Beebe.

Surse: Newsweek, The Kyiv Post, Moskovsky Komsomolets, Foreign Policy, The National Interest, navy.mil, fas.org, armscontrol.org, vcdnp.org, understandingwar.org, csis.org