O supraviețuitoare a lagărelor de exterminare naziste a fost invitată la o ședință a cabinetului de miniștri britanic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cu ocazia Zilei Comemorării Holocaustului, prim-ministrul Keir Starmer a primit marți în Cabinetul său pe Mala Tribich, supraviețuitoare a Holocaustului în vârstă de 95 de ani, din câte se cunoaște, prima supraviețuitoare care participă la o ședință a Cabinetului de miniștri al Regatului Unit.

“Mala se afla în ghetoul Piotrków din Polonia și a devenit muncitoare forțată, înainte de a fi deportată mai întâi la Ravensbrück și apoi la Bergen-Belsen, unde a fost eliberată de forțele britanice în aprilie 1945. Ea și-a pierdut părinții, sora și cea mai mare parte a familiei extinse în Holocaust.

La fel ca mulți supraviețuitori, Mala a petrecut zeci de ani împărtășind mărturia sa cu sute de mii de tineri prin intermediul Holocaust Educational Trust (Marea Britanie), inclusiv experiențele sale îngrozitoare din Bergen-Belsen, pe care le-a trăit la vârsta de 14 ani.

Pentru Mala, pentru supraviețuitori și pentru cei șase milioane de bărbați, femei și copii evrei care au fost uciși în mod sistematic, vom lupta împotriva resurgenței antisemitismului și a urii sub toate formele sale.” se spune într-un comunicat al biroului premierul Keir Starmer.

Holocaust Educational Trust prezintă pe pagina sa detalii cu privire la Mala Tribich: “Mala s-a născut Mala Helfgott în 1930 în Piotrków Trybunalski, Polonia. Când naziștii au invadat Polonia în 1939, familia Malei a fugit spre est. Când s-au întors, familia Malei a trebuit să se mute în ghetoul care a fost înființat în orașul ei natal, primul din Polonia. Viața în ghetou era teribilă, familiile trăind în condiții de supraaglomerare și neigienice.

Familia a decis că ar fi mai sigur pentru Mala și verișoara ei, Idzia Klein, să fie duse în orașul Częstochowa, unde să încerce să se dea drept copii creștini și să rămână acolo până la sfârșitul deportărilor. Un cuplu pe nume Maciejewski a venit la casa lor pentru a încasa plata în avans și s-a stabilit că Mala va fi luată prima, iar Idzia o săptămână mai târziu; ar fi fost prea periculos să se ia două copii evrei în tren în același timp.

Mala și Idzia au fost duse într-o casă la marginea orașului Częstochowa și s-au dat drept rude din Varșovia. Viața era uneori nesigură pentru fete și se simțeau adesea vulnerabile. Uneori era sigur să se amestece printre vizitatori, dar alteori fetele trebuiau să se ascundă într-un dulap și să rămână acolo până plecau. Atât Mala, cât și Idzia își duceau dorul părinților, dar încă nu era sigur pentru ele să se întoarcă. Când Idzia le-a spus soților Maciejewski că poate merge să stea la niște prieteni buni ai părinților ei, care ascundeau obiectele de valoare, aceștia au dus-o acolo. Mala a fost dusă în cele din urmă înapoi la Piotrków, unde tatăl ei o aștepta în podul unei mori de făină împreună cu tatăl Idziei. Când a văzut-o pe Mala, a pălit de șoc și a spus: „Unde este fiica mea?”. Idzia nu a mai fost văzută niciodată.

La scurt timp după întoarcerea Malei în ghetou, au avut loc noi razii în timpul cărora mama ei și sora ei de opt ani au fost luate. Toate aceste persoane au fost ucise în pădurea locală. Curând după aceea, Mala a trebuit să-și asume responsabilitatea de a avea grijă de verișoara ei de cinci ani, Ann Helfgott, a cărei mamă fusese deportată într-un lagăr de concentrare. Când ghetoul a fost lichidat, Mala a devenit muncitoare forțată până în noiembrie 1944, când evreii rămași au fost deportați. Mala a fost separată de tatăl și fratele ei și, împreună cu Ann, a fost trimisă în lagărul de concentrare Ravensbrück.

După aproximativ 10 săptămâni, au fost transportate în vagoane pentru vite la Bergen-Belsen, unde condițiile erau îngrozitoare și Mala a contractat tifos. La momentul eliberării de către armata britanică, Mala era foarte bolnavă. A fost transferată la un spital/casa de copii și au trecut multe săptămâni până și-a revenit. Trei luni mai târziu, a fost trimisă, împreună cu un grup mare de copii, în Suedia, unde a petrecut aproape doi ani. Neașteptându-se ca vreun membru al familiei sale să fie în viață, Mala a fost surprinsă să primească o scrisoare de la fratele ei Ben din Anglia, singurul alt membru al familiei sale apropiate care a supraviețuit.

În martie 1947, Mala a venit în Anglia pentru a se reuni cu Ben. A învățat engleza, a urmat cursurile unei școli de secretariat și, în decurs de un an, a început să lucreze într-un birou. În 1949, l-a cunoscut pe Maurice, cu care s-a căsătorit în 1950. În timp ce copiii ei creșteau, Mala a studiat și a obținut o diplomă în sociologie la Universitatea din Londra. Astăzi, Mala are doi copii și trei nepoți. Mărturia Mala poate fi găsită și în cartea The Boys de Sir Martin Gilbert.”