O profesoară din Brașov este cea mai rapidă cititoare din lume / A câștigat un concurs în Turcia / ”M-au întrebat ce tehnici am sau dacă m-am antrenat. Nu, e o chestie personală”

Teodora Voinescu, profesoară de română la Colegiul Național de Informatică „Grigore Moisil”, a participat, la sfârșitul săptămânii trecute, la Campionatul mondial de citit rapid, anunță Agenția de presă Rador, care citează Radio Brașov.

La World Speed Reading Championship, ediția a 33-a, din Istanbul, Turcia, Teodora Voinescu s-a întrecut cu sute de concurenți, în special din Asia, dar și din Europa, pasionați de sporturi ale minții, șah, cu IQ ridicat, iar ea a devenit campioana, după ce a citit peste 130 de pagini în 30 de minute. Și nu doar atât, a trebuit să facă dovada că a și înțeles ce a citit, pentru că a trebuit să răspundă la întrebări punctuale legate de text.
„Concursul în sine presupune citirea într-un anumit timp a unei cărți nepublicate, necunoscute până în acel moment. Ți se adresează 20 de întrebări de conținut, la care trebuie să răspunzi detaliat, adică să se vadă că ai și înțeles ceea ce ai citit. Am ridicat mâna, am spus că am terminat de citit, mi s-a dat foaia, am răspuns și după aceea am și plecat, deci s-a terminat totul în jur de 40 de minute. Nu ni s-au dat rezultatele pe loc la speed reding și am fost anunțați ieri, la ceremonia de premiere. Nu mi-a venit să cred, v-am spus, erau minți luminate, oameni foarte, foarte inteligenți din toată lumea. Și pentru mine a fost o mare surpriză”, a spus Teodora Voinescu.

Pentru ea este o obișnuință această activitate. Spune că a ajuns să citească și două cărți pe zi.
Lecturile le-a început de la trei ani, își amintește profesoara, iar atunci citea fluent deja. Performanța obținută în Turcia i-a deschis și alte uși, a mai spus Teodora Voinescu: „Oamenii de acolo au spus că vor să colaborăm, să devin professional coach, să lucrez cu universități și companii din străinătate, să elaborez manuale împreună cu ei. Am fost invitată pentru ediția următoare în Vietnam, anul viitor. Pentru mine e nemaipomenit. M-au întrebat ce tehnici am sau dacă m-am antrenat. Nu, e o chestie personală, fiindcă cred că, așa cum i-am spus și unuia dintre organizator ieri, este ceva ce-mi vine natural. Deci nu am o tehnică sau ceva nume. Adică nu m-am dus cu un plan, că trebuie să fac într-un anumit fel. Pur și simplu am citit cum fac acasă”, soune profesoara.