Numele nostru este mai mult decât credem: Ce spun diferite culturi despre cum ne influențează viața și deciziile și ce sunt ”microagresiunile” care îi afectează pe cei cu nume bizare sau rare

În copilărie și în adolescență, un nume atipic sau special se transformă rapid în ținta ironiilor colegilor sau prietenilor, iar mulți dintre copii se simt atacați în mod direct de acest fapt. Cazuri de pronunție greșită sau de utilizare greșită a numelor pot fi resimțite adesea ca ”microagresiuni”, potrivit unui studiu realizat de University of British Columbia. 

Microagresiunile reprezintă comportamente verbale sau nonverbale comise în mod intenționat sau neintenționat care au un efect dăunător. Termenul apare prima data în 1970, fiind inventat de către psihologul școlii medicale de la Harvard, Chester Pierce. Dar, ulterior, a fost popularizat și teoretizat de către Derald Sue, un psiholog al Universității Columbia.

Un studiu semnificativ privind microagresiunile a fost realizat de Dr. Derald Wing Sue, profesor de psihologie la Universitatea Columbia. În studiul său din 2007, intitulat „Racial Microaggressions in Everyday Life: Implications for Clinical Practice” (Microagresiuni rasiale în viața de zi cu zi: implicații pentru practica clinică), Sue și colegii săi au examinat experiențele persoanelor de culoare și au identificat trei tipuri de microagresiuni: microagresiuni, microinsulte și microinvalidări. 

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Studiul a constatat că aceste microagresiuni pot avea un impact negativ semnificativ asupra bunăstării mentale și emoționale a persoanelor care le experimentează. Studiul a pus în lumină modul în care formele subtile de discriminare și marginalizare pot fi la fel de dăunătoare ca și formele evidente de intoleranță și a contribuit la eforturile continue de promovare a incluziunii și echității în societate.

Printre exemplele de microagresiuni se numără formularea de presupuneri despre o persoană pe baza aspectului acesteia, utilizarea de stereotipuri, întreruperea sau vorbirea peste cineva, invalidarea experiențelor sau sentimentelor cuiva sau utilizarea unui limbaj care depreciază sau înjosește identitatea cuiva.

Există multe culturi care cred că între numele tău și drumul tău în viață este o strânsă legătură

Deși în mod specific nu a fost demonstrat acest lucru, multe culturi cred în semnificația puternică a numelui. Cel mai comun și specific exemplu este cultura chineză, acolo unde numele sunt alese foarte atent de către familii deoarece chinezii cred că numele unei persoane poate influența în mod direct destinul și succesul în viață. 

Alegerea numelui reprezintă o tradiție complexă ce trebuie să îndeplinească mai multe criterii. Un prim aspect al alegerii numelui este semnificația pozitivă. Chinezii consideră că numele copilului trebuie să fie asociat cu elemente pozitive. Din acest motiv ei își numesc fiii sau fiicele cu nume care în cultura europeană ar suna „altfel”. 

Spre exemplu, este comun ca pe fiul tău să-l cheme în China Jie, Ling, Rui sau Xin. Deși par niște pronume simple, specifice Asiei, acestea au o însemnătate foarte complexă – Jie înseamnă înțelept, Ling înseamnă înțelepciune, Rui înseamnă realizare, Xin înseamnă inimă, fiind un concept asociat cu devotamentul său loialitatea. 92 de milioane de chinezi poartă numele Wang, potrivit The Chairsman Bao, care reprezintă în traducere „rege” sau „principe”. 

De altfel, numele chinezești nu trebuiesc traduse și înțelese ca atare, având în vedere faptul că limba este foarte complicată și poate avea multe înțelesuri, elemente pe care noi europenii nu reușim să le înțelegem foarte bine. În funcție de context sau de pronunția unui cuvânt, acesta poate avea înțelesuri diferite în cultura chineză.

Există o dezbatere semnificativă cu privire la cine se trage cu adevărat din familiile Wang originale ale dinastiilor Shang și Zhou, deoarece multe familii regale au luat numele de Wang atunci când regatele lor au căzut sub dinastia Qin. Potrivit Shanghai Daily, redenumirea tuturor ca Wang a fost un joc strategic pentru a-și ascunde identitatea și a evita asasinatul, dar a păstra tradiția regală.

Cultura arabă reprezintă de altfel o cultură foarte interesantă când vine vorba de alegerea numelui. O importanță deosebită acordată numelui este de asemenea dată de cultura arabă dar și cultura musulmană. Religia și tradițiile din familie pot influența alegerea numelui copilului foarte mult. 

Dacă în China sunt alese cuvinte pozitive și acțiuni, în cultura arabă în general numele dat unui copil are o legătură directă la Coran. Numele arabe provin dintr-un lung trecut istoric și tradițional. 

Astfel, cel mai folosit nume este Mohamed, care înseamnă „lăudat, lăudabil” în arabă, derivat din rădăcina حَمِدَ (hamida) care înseamnă „a lăuda”. Numele de Mohamed face legătură directă la profetul din Coran. Potrivit credinței islamice, la vârsta de 40 de ani, Mahomed a fost vizitat de îngerul Gabriel, care i-a oferit primele versete ale Coranului. 

Potrivit BehindTheName.com, încă din vremea profetului, numele a fost foarte popular în lumea musulmană. A fost purtat de mai mulți Calif Abbasizi și de șase sultani ai Imperiului Otoman, deși numele lor sunt date de obicei cu ortografia turcească Mehmet. 

De asemenea, a fost purtat de Muhammad ibn Musa al-Khwarizmi, un matematician și om de știință persan din secolul al IX-lea care a conceput algebra. Printre alți purtători celebri se numără fondatorul Pakistanului, Muhammad Ali Jinnah (1876-1948) și boxerul american Muhammad Ali.

Cultura indiană este o cultură foarte interesantă din punctul de vedere al alegerii numelui copilului unui indian. Rareori, un nume înseamnă precum în alte culturi doar un substantiv propriu. Chiar și numele țării are o semnificație aparte interesantă. Astfel, potrivit ZeeNews, India și-a derivat numele de la râul Indus, iar adepții arieni numeau râul Indus drept Sindhu. Invadatorii din Persia l-au transformat în hindus. Ca urmare, Hindu și Sindhu sunt combinate pentru a forma numele „Hindustan”. Cele mai comune nume indiene sunt Arav, care înseamnă „înțelept”, Akshay, care înseamnă „etern” sau „nemuritor”, Raj, nume ce înseamnă „rege” în limba hindi, Dev – Acest nume înseamnă „zeu”. India este o țară foarte mare și are o cultură foarte bogată iar cel mai faimos nume este foarte greu de identificat. Dar sunt identificate nume precum „Rajesh”, „Sanjay” sau „Vijay”, potrivit topurilor specifice ca fiind nume foarte comune. În cultura indiană, numele este foarte important și se crede că poate influența viața unei persoane. În general, numele sunt alese cu grijă și sunt considerate o reflectare a personalității, a originii familiei sau a valorilor culturale.

Alegerea numelui unui indian diferă în funcție de zonă, regiune sau comunitatea în care locuiește. Astfel, o practică comună sudului Indiei este alegerea unui nume compus din două părți – numele propriu și numele tatălui. În nord, numele alese pot fi mai scurte și sunt în general inspirate de religie sau de eroi din mitologia hindusă. 

Dacă alegerea numelui nu îți va influența viața în mod indirect sau spiritual, în mod direct cu siguranță viața unui indian este influențată deoarece numele care sunt asociate cu castele sau religii mai puțin privilegiate pot duce la discriminare și la dificultăți în obținerea unor oportunități.

India este pe cale să devină cea mai populată țară din lume, potrivit unui articol recent publicat de CNN. Anul acesta, India va depăși China și va deveni cea mai populată țară din lume. Această schimbare va avea implicații economice semnificative pentru cei doi giganți asiatici, care au fiecare peste 1,4 miliarde de locuitori.

„India stă pe o bombă cu ceas”, a declarat Chandrasekhar Sripada, profesor de comportament organizațional la Indian School of Business, pentru CNN. „Vor exista tulburări sociale dacă nu poate crea suficiente locuri de muncă într-o perioadă relativ scurtă de timp”.