Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Continuă atacurile între PSD și PNL chiar și după adoptarea legii bugetului de stat în Parlament, semn că persistă tensiunile la vârful coaliției. Numărul doi din PNL, secretarul general Dan Motreanu, acuză PSD într-o postare pe Facebook că promovează ”o nedreptate împachetată în cuvinte frumoase” prin excepțiile prevăzute în pachetul social.
”Protecția reală a celor vulnerabili începe cu curajul de a opri excepțiile, abuzurile și „portițele” care înseamnă mai puține resurse pentru cei care chiar au nevoie. De prea mulți ani, politicile PSD, inclusiv din zona Ministerului Muncii, nu au descurajat aceste practici. Dimpotrivă, le-au încurajat”, se arată în postarea lui Motreanu.
Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, a declarat luni, la Parlament, că amendamentul Partidului Social Democrat (PSD) privind pachetul de solidaritate vizează creșterea veniturilor pentru milioane de pensionari și pentru copii din familii vulnerabile, anunță Mediafax.
„Amendamentul PSD se referă la pachetul de solidaritate, un pachet care avea în vedere creșterea veniturilor a 2,8 milioane de pensionari și a aproape 300.000 de copii din familii monoparentale, copii din familii cu venituri foarte reduse sau copii cu dizabilități”, a spus ministrul.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, vineri, după votarea bugetului de stat în Parlament, că sunt în continuare multe motive pentru înlocuirea premierului Ilie Bolojan.
Sorin Grindeanu a declarat că luni va avea loc ședința Biroului Permanent Național (BPN) al PSD, în care se va hotărî calendarul consultării interne privind participarea PSD la guvernare și data când va avea loc votul în acest sens.
Redăm mai jos integral postarea lui Dan Motreanu pe Facebook:
”Legea bugetului de stat a fost aprobată de Parlamentul României. Țara noastră are în față două provocări majore în 2026: plata a aproximativ 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzile la datoria publică — o sumă uriașă, care apasă greu pe bugetul statului — și continuarea reducerii deficitului bugetar.
Și, cu toate acestea, din nou, dezbaterile din Parlament au lăsat în umbră, din cauza zgomotului politic făcut de PSD, exact pe cei care contribuie la acest buget: oamenii care se trezesc dimineața, muncesc cinstit, plătesc taxe, respectă legea și cer doar corectitudine și respect.
Acești oameni nu cer privilegii. Nu cer tratamente speciale. Cer reguli fiscale egale și predictibile. Cer eliminarea excepțiilor nejustificate. Cer lărgirea bazei celor care contribuie, simplificare și transparență. Poziția lor trebuie să fie centrală, nu marginală. Și, din păcate, încă mai avem multe de făcut pentru ca oamenii aceștia să nu mai ducă toată povara bugetului.
PSD pare să uite, ca de fiecare dată, un adevăr simplu: nu există bani „ai statului”. Există doar bani munciți, taxați și bazați pe contribuțiile oamenilor. Când unii nu plătesc, alții sunt forțați să plătească mai mult. Asta nu este solidaritate. Este o nedreptate împachetată în cuvinte frumoase.
Fiecare excepție necuvenită înseamnă o povară mai mare pentru cei corecți. Dezechilibrează sistemul, erodează încrederea și îi descurajează exact pe cei care contribuie la veniturile statului.
Când un cetățean evită contribuția, altul plătește mai mult. Nu este corect. Nu este moral. Moralitatea fiscală este temelia încrederii dintre stat și cetățean.
Acum doar câteva luni, România prezenta Comisiei Europene și agențiilor de rating măsurile privind extinderea bazei de contribuabili. PSD ne propunea să renunțăm la acestea. Dacă se aproba propunerea PSD, trimiteam un semnal periculos: că în România angajamentele sunt facultative — le asumăm astăzi și le schimbăm mâine, în funcție de interesele de moment.
Protecția reală a celor vulnerabili începe cu curajul de a opri excepțiile, abuzurile și „portițele” care înseamnă mai puține resurse pentru cei care chiar au nevoie. De prea mulți ani, politicile PSD, inclusiv din zona Ministerului Muncii, nu au descurajat aceste practici. Dimpotrivă, le-au încurajat.
CASS nu este o taxă opțională. Este contribuția la solidaritatea reală și trebuie plătită de toți, în mod corect și proporțional. Nu putem avea un sistem de sănătate sustenabil și modern dacă doar o parte a societății îl finanțează.
Nu putem asigura nici pensii decente dacă încurajăm excepțiile.
Da, trebuie să protejăm copiii și persoanele cu dizabilități.
Da, trebuie să îi protejăm și pe cei aflați temporar în dificultate. Dar ajutorul trebuie să fie temporar, corect și orientat spre reintegrare.
Premierul Ilie Bolojan a reușit aproape imposibilul: să țină direcția reformelor și să adopte măsurile de care România are nevoie în această etapă.
Ultima cerere pentru PNRR, care va fi depusă la finalul lunii august 2026, este în valoare de peste opt miliarde de euro. Pentru a accesa acești bani, reformele trebuie continuate, iar orice blocaj sau instabilitate guvernamentală poate pune în pericol atragerea fondurilor europene.
PNL are o obligație morală față de România să pună umărul la corectarea dezechilibrelor la care a contribuit într-o anumită măsură în anii precedenți.
România are nevoie de responsabilitate, consecvență și curaj. Nu de pași înapoi.”
Context
Dan Motreanu, secretarul general al PNL și europarlamentar, a fost vocea principală a PNL în criticile aduse PSD, în special pe tema bugetului național și a pachetului social propus de social-democrați.
Motreanu a acuzat PSD că nu a identificat sursele de finanțare pentru măsurile sociale și a sugerat că PSD oficializează colaborarea parlamentară cu partide precum AUR, SOS și POT.
De asemenea, a criticat tentativele PSD de a introduce noi taxe și a fost implicat în negocieri și dispute legate de bugetul pe 2026.
Așa e Motrene, pensiile trebuiau indexate, conform legii.
Singurul care a indexat pensiile corect a fost Ludovic Orban în 2020, apoi nu s-a mai putut ține pasul. Acum Bolojan arată un adevăr: indexarea fără stabilitate economică = 0, deoarece inflația înghite repede ”indexarea”.
Dacă va exista o stabilitate economică, atunci pensiile își vor păstra puterea de cumpărare, așa cum se menține euro la 5 lei. Indexarea lui Grineanu e ca nunta organizată cu bani împrumutați. Sistemul de ”protecție” socială emanat de lacrimogenica alianța PSD+AUR a dus Grecia în colaps.
În Italia sau Spania, pensiile nu sunt „indexate” de 10 ani, chiar dacă și euro a avut inflație.