„Nu vrem să construim orașe noi, ci viață civică” – arhitect din Londra despre București | Orașul care nu poate fi planificat? Bucureștiul, dezbătut la Summitul Capitalelor Europene

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Nu vrem să construim orașe noi, ci viață civică”, a spus Peter Bishop, urbanist și profesor la UCL, în prima zi a Summitului Capitalelor pentru Arhitectură, Urbanism și Administrație (25–26 martie 2026), unde discuțiile s-au concentrat pe modul în care funcționează Bucureștiul. Orașul a fost analizat mai puțin ca proiect și mai mult ca o problemă de coordonare, în condițiile în care Planul Urbanistic General, vechi de peste 20 de ani, nu mai reflectă realitatea, iar deciziile sunt împărțite între Primăria Generală și primăriile de sector, fără un mecanism clar de lucru.

Arh. Ileana Tureanu, președinte al Uniunii Arhitecților din România (UAR): „Administrația a rămas, în mare parte, cantonată în paradigma anilor ’90. Există o apropiere de oameni, dar lipsesc instrumentele reale – cadastru, arhivă, coerență.” Suprapunerea competențelor între instituții generează blocaje, a spus aceasta, iar deciziile legate de patrimoniu sunt concentrate la nivelul Consiliului General.

Invitații internaționali ca Richard Burdett, urbanist și profesor la London School of Economics, unde conduce LSE Cities, a descris modelul Londrei unde „planul urban este reînnoit la fiecare 5 ani, odată cu mandatul primarului. Nu ai voie să construiești în afara inelului verde (Green Belt) – pădurile din jurul Londrei.”. De altfel, Peter Bishop, urbanist și profesor la UCL, cu peste 25 de ani de experiență în planificarea Londrei și în proiecte de regenerare urbană, a vorbit despre intervenții graduale, incrementale, în care „orașele se schimbă prin idei mari și schimbări mici.”

„Orașele viitorului vor fi definite de energie, infrastructură și instalațiile care le fac să funcționeze.”, a menționat Silviu Doboși (AIIR). În zona patrimoniului, Oana Zaharia (INP) a afirmat că „avem proiecte de restaurare, dar nu există întotdeauna o funcțiune clară după intervenție.”

Proiectul Grivița 53, dezvoltat de Chris și Tiberiu Mercurian, propune un model diferit de intervenție urbană, pornit din inițiativă independentă. În locul unei dezvoltări imobiliare standard, inițiatorii au ales să păstreze clădirea și să o reactiveze printr-o funcțiune publică, deschisă comunității, printr-un teatru independent. De pe scena summitului, Tiberiu Mercurian a menționat modul în care astfel de intervenții sunt tratate fiscal: „Ajungem în situația în care, dacă consolidezi o clădire, ești penalizat. După investiții de zeci de mii de euro, primești un impozit mai mare – în cazul nostru, aproximativ 40.000 de euro.”

Proiecte precum „Al treilea spațiu” (Expo Flora) – Parcul Herăstrău, prezentat de Emil Ivănescu, președintele OAR București, indică încercări de activare a spațiului public în parteneriat cu administrația.

Summitul are loc la București, în cadrul Anualei de Arhitectură București 2026, organizat de OAR București, și continuă joi, 26 martie, cu discuții despre regenerarea urbană și impactul noilor tehnologii asupra profesiei de arhitect.