Noua lege italiană care limitează posibilitatea instanțelor de a refuza predarea unor condamnaţi fugari a fost publicată în Gazeta Oficială și intră în vigoare pe 20 februarie / Ce se va întâmpla cu Bica și Dragomir

O lege privind armonizarea legislației naționale italiene cu legislația europeană a fost publicată în Gazeta Oficială de la Roma și va intra în vigoare pe 20 februarie 2021. Noua lege italiană limitează drastic posibilitatea instanțelor de a refuza predarea unor condamnaţi fugari. Vezi aici.

Potrivit noii reglementări, doar persoanele condamnate în alte state europene care au rezidență în Italia de peste 5 ani ar putea să nu mai fie extrădate în țările europene de proveniență.

”Instanța de apel poate refuza predarea persoanei căutate care este cetățean italian sau cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene, rezident în mod legitim și efectiv pe teritoriul italian de cel puțin cinci ani”, se arată în noua lege.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

În acest moment, legea italiană permite instanţelor de apel să refuze predarea în alte state europene a unor persoane condamnate dacă acestea sunt cetăţeni italieni sau rezidenţi în Italia, fără să precizeze și o anumită durată sau vechime a rezidenței.

Potrivit unor surse judiciare, fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, condamnat pentru corupţie în România la 3 ani şi 10 luni de detenţie efectivă, și-ar fi stabilit de anul trecut rezidenţa în Italia, unde a dezvoltat şi o afacere în domeniul IT şi spera să beneficieze de legea care permitea refuzul predării rezidenţilor. Dragomir s-a predat la Bari pe 4 februarie 2021 în contextul modificărilor legislative.

În vara anului trecut, fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, a fost condamnat la 3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare pentru că, pentru aproape jumătate de milion de euro, a vândut informaţii din interiorul SRI omului de afaceri libanez Ramid Ghaziri. El nu a fost găsit de poliţişti şi a fost dat în urmărire europeană.

În cazul Alinei Bica, potrivit avocatului italian care o reprezintă, Cristian di Giusto, pe 27 noiembrie 2020, Curtea de Apel din Bari a refuzat să o extrădeze în România pe fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată în România la 4 ani de detenţie cu executare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, inculpat chiar de ea pe când era procuror de caz DIICOT. Potrivit avocatului, instanţa a decis că fosta şefă a DIICOT poate executa pedeapsa în Italia.
Nu este foarte clar în aceast moment dacă decizia Curții de Apel Bari a rămas definitivă.

În cazul altui fugar celebru, Dragoş Săvulescu de la Dinamo, judecătorii Curţii de Apel din Napoli au motivat decizia de a nu-l extrăda în România și de a-i permite să execute în Italia pedeapsa de 5 ani de închisoare cu executare primită în România prin faptul că acesta este integrat social în Italia (vorbește limba italiană, locuiește, are afaceri și plătește taxe în Italia).

În plus, Săvulescu a beneficiat de un decret de grațiere din 2006 care i-a redus pedeapsa cu 3 ani, rezultând că mai are de executat 2 ani. Astfel, a putut fi dispusă suspendarea executării pedepsei. Prin urmare, pedeapsa de 5 ani de detenție efectivă primită de Săvulescu în România a fost comutată într-una de 2 ani cu suspendare în Italia – se arată în motivarea Curții de Apel Napoli și în explicațiile trimise G4media.ro de Ministerul Justiției de la Roma.

Citește și:

DOCUMENT Motivarea judecătorilor italieni: Fugarul Săvulescu a fost eliberat din închisoare pe motiv că locuiește și are afaceri în Italia și a beneficiat de un decret de grațiere din 2006

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.