Nicușor Dan a explicat de ce merge la Consiliul pentru Pace convocat de Trump: După anularea alegerilor din 2024, a fost un moment de neîncredere din partea SUA la adresa democrației din România. Acest moment a fost depășit. Lucrurile sunt clare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele Nicușor Dan a delarat marți într-un interviu la Radio România Actualități că a acceptat să meargă în SUA la reuniunea Consiliului pentru Pace inițiat de președintele Donald Trump pentru că SUA sunt un contributor important la securitatea României și pentru că după anularea alegerilor prezidențiale din 2024 ”a fost un moment de neîncredere din partea SUA la adresa democrației din România”.

”Suntem foarte interesați de a ne menține legătura privilegiată cu Statele Unite”, a mai spus șeful statului.

Nicușor Dan a mai spus că le va transmite liderilor coaliției de guvernare observații punctuale legate de reforma administrației, care urmează să fie aprobată joi prin ordonanță de urgență.

„Și eu mi-aș dori ca liderii partidelor să nu se critice, discuțiile să fie mai constructive, ce e stabilit să rămână stabilit. Am aceleași nemulțumiri pe care le au oamenii. Dar suntem mult mai bine decât ne-am fi așteptat cu un an în urmă. Nu mai există îngrijorare a investitorilor ca România să fie downgradată. (…) Trebuie să vedem și una, și alta din fețele realității”, a spus președintele despre conflictele din coaliție.

În opinia lui Nicușor Dan, în acest moment nu sunt motive ca coaliția să nu funcționeze în continuare.

Președintele a criticat Curtea Constituțională pentru tergiversarea deciziei pe pensiile magistraților.

În privința referendumului din Justiție, Nicușor Dan a precizat că acest va avea loc, iar în prezent se lucrează la sistemul electronic prin care să se asigure confidențialitatea totală a participării magistraților.

Șeful statului a explicat și participarea României la Consiliul Păcii inițiat de către președintele SUA, Donald Trump, în calitate de observator.

„Mesajul e foarte important. Au existat anumite dubii, neîncredere poate după alegerile anulate în 2024 din partea administrației americane. Față de tot acest context, cred că prezența României prin președintele ei ajută prin a clarifica o dată pentru totdeauna care e relația biletarelă”, a spus președintele.

Nicușor Dan a precizat că, după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, „a fost un moment de neîncredere la adresa democrației din România. Dar, prin numeroase luări de poziție, acest moment a fost depășit”.

Președintele a mai vorbit și despre bugetul pe 2026, despre numirea șefilor la parchete și la serviciile secrete și despre alte teme. Vezi mai jos declarațiile pe larg.

Nicușor Dan:

Vă așteptați ca liderii coaliției să revină asupra vreunei hotărâri? Solicitările mele sunt absolut punctuale. Vreau să-mi păstrez rolul de mediator atunci când este cazul.

Pe ce direcții să fie întărită diplomația economică? Avem zone economice extrem de interesante, dar care nu au avut comunicarea potrivită cu statul român. Avem zone de excelență în IT: industria farmaceutică, inclusiv în retail. Dar nu am avut o viziune economică centrată și pe oportunitățile pe care le au companiile.

Despre candidaturile la șefiile de parchete. Ați spus că sunt candidaturi interesante. În sensul bun? În sensul bun, evident. Există un concurs, eu nu interferez cu acest concurs decât la finalul lui. Evident că m-am pregătit pentru finalul lui. … Mi-am făcut o idee și față de informațiile pe care mi le-am adunat din multe discuții cu magistrați, am spus că sunt niște oameni foarte interesanți care în momentul în care vor ajunge pe poziții vor dinamiza.

Despre numirea șefilor serviciilor: E o decizie comună a președintelui și a Parlamentului și un dialog care a fost întrerupt de multe evenimente. Se va întâmpla în curând.

Vorbim general. Eu cred că e foarte important ca România să transmită un semnal de stabilitate, pe care l-a și transmis în ultimele 9 ani. O propunere care să fie respinsă de Parlament nu e un semnașl de stabilitate. De aceea trebuie să existe un dialog cu nuanțe, dar uneori e timp, uneori nu e timp.

Toată lumea își dorește să propună, numai că până în acest moment nu au existat propuneri ale partidelor. Discuțiile cu partidele cu fost despre profilul oamenilor care să conducă serviciile. Trebuie să fie oameni maturi, care să fi lucrat cu mulți oameni, să aibă și direcția și flexibilitatea necesare în anumite situații. Sunt niște poziții de responsabilitate.

La servicii au fost inclusiv politicieni. Această dorință există, ea nu s-a manifestat în interiorul discuțiilor și tot ce a apărut în spațiul public sunt speculații.

Evident că am o listă lungă și o listă scurtă pentru fiecare din aceste poziții. Câte 5 nume pe lista scurtă pentru SRI și SIE. Între cei 5 există o ordine, o ierarhie.

În momentul în care propunerea mea o să fie trimisă în Parlament, ea va fi votată.

Evident, mă voi consulta cu partidele.

Despre referendumul din justiție: Acuzele aduse atunci sunt foarte grave. Pe de altă parte ele sunt în acest moment niște acuze care nu sunt dovedite cu fapte. Asta e starea de la care pornim.

E important de consultat corpul magistraților față de situația actuală din sistem. Asta o să facem și acum lucrăm la sistemul electronic.

Am și discuții individuale cu membrii CSM.

Când se vaîntâmpla? Poate va fi o întrebare, poate vor fi mai multe. Cu ce ne ocupăm în momentul ăsta de a defini modul de consultare, astfel încât pe de o parte să fie asigurată confidențialitatea celor care să răspund și să nu existe niciun fel de dubiu că consultarea e reală. Asta necesită un efort logistic informatic.

Se tem unii dintre magistrați să participe? Unii dintre ei asta ne spun și tocmai de aceea vrem ca sistemul de consultare să asigure o totală confidențialitate.

Ce vrea să stabilească refendumul, veridicitatea acelor acuzații? Exact. Întrebăm dacă consideră că acele acuzații sunt reale sau nu.

Dacă răspunsul e Da și o participare convingătoare numeric? Pentru moment e o ipoteză, dar dacă această ipoteză se va îndeplini, atunci evident că trebuie să existe un răspuns corespunzător din partea CSM. Nu vreau să acuz în avans.

Dacă se va da o decizie a CCR pe pensiile magistraților, dacă este acceptată sesizarea ce înseamnă pentru Guvern? Nu vreau să anticipez. E neplăcut că a existat această tergiversare, mai ales că e un proiect de lege care cu o modificare minoră vine din vară. Aceste amânări nu au făcut bine nici CCR, nici imaginii românilor față de stat în general.

Mi-aș dori ca proiectul să treacă și toate lucrurile să fie puse în practică.

Orice fel de opinie juridică care să fie în contradicție cu altă opinie juridică, a Guvernului, e normal să existe. Dar momentul în care decizia să fie luată trebuia să fie mult mai devreme.

Dreptul nu e o știință 100% exactă. Există interpretări care pot să fie diferite. A existat bună credință din partea Guvernului. Dacă se va întâmpla să se contstate că o anumită parte din textul propus de Guvern să nu fie constituțional, nu înseamnă nici reaua credință a Guvernului, nici a CCR. Numai că procesul ăsta trebuia încheiat mult mai devreme.

Despre întâlnirea cu liderii coaliției: Sunt bucuros că în ședința coaliției s-a ajuns la un consens. Pe agendă sunt problemele de actualitate. E una din întâlnirile periodice pe care le am cu partidele.

Mi-aș fi dorit să avem un buget la sfârșitul anului trecut.

Fiecare partid din coaliție are publicul său și fiecare are interesul lui.

Trebuie să apreciem că fiecare din aceste partide și-a sumat și guvernarea într-o perioadă dificilă și de a păstra direcția prooccidentală.

Faptul că partidele au avut, împinse de publicul lor, opinii diferite, atunci deciziile se iau mai greu.

Îi veți întreba când vor face bugetul? Nemulțumirea opniei publice vine din faptul că s-a diminuat puterea de cumpărare și nu trebuie să ascundem sub oreș.

Am discutat ieri cu ministrul de Finanțe, care a avut discuții cu toate instituțiile de stat. Discuția pe buget e gata să se înceapă.

Și eu mi-aș dori ca liderii partidelor să nu se critice,, discuțiile să fie mai constructive, ce e stabilit să rămână stabilit. Am aceleași nemulțumiri pe care le au oamenii. Dar suntem mult mai bine decât ne-am fi așteptat cu un an în urmă. Nu mai există îngrijorare a investitorilor ca România să fie downgradată.

Trebuie să vedem și una, și alta din fețele realității.

Ce puncte sunt pe agenda întâlnirii? Bugetul e una dintre ele. Restul sunt de ordin legislativ, niște puncte pe reforma administrației. Sunt chetiuni care vizează opțiunea mea pe această lege.

Care e problema? O să vedeți proiectul așa cum o să iasă în dezbatere în ședința de joi a Guvernului.

Eu nu văd motive pentru ca această coaliție să nu continue să funcționeze conform protocolului. Nu văd motive pentru ca coaliția să nu funcționeze.

Dar criticile din coaliție către Guvern, către premier la ce capitol le trecem? La capitolul manifestări politice în încercarea de a arăta propriului electorat că partidul merge în direcția în care acest electorat și-o dorește.

Când ne uităm la coaliție, trebuie să ne uităm pe deciziile de ordin juridic, legislativ. Și din ce vedem până acum, cu întârzierile remarcate, acest decizii ajung să fie luate.

Nu cred că există riscul ca vreo asumre de răspundere să nu treacă de Parlament.

Despre Comitetul pentru Pace: Deciziile acestui comitet nu sunt opozabile. La această primă întâlnire se va discuta exclusiv de Gaza. Dar chestiunile internaționale sunt toate într-o strânsă sau mai alrgă legătură. Noi suntem interesați de un context de pace, foarte interesați de a ne menține legătura privilegiată cu Statele Unite și deci participăm la această inițiativă care îșși propune în momentul acesta să stabilizeze Orientul Mijlociu.

Care este mandatul României? Președintele reprezintă România în relații internaționale dar pe fiecare angajament există consultare cu organele interne responsabile. Vom spune care sunt lucrurile cu care România poate să continue. Noi deja am avut o acțiune umanitară importantă și avem o oarecare expertiză în a pregăti forțe de securitate locale, pe care am exercitat-o în alte locuri conflictuale de pe Glob și cu care putem de asemenea să contribuim.

De ce alte state sunt reticente față de acest consiliu? Am participat la mai multe discuții legate de subiectul Gaza și statele europene își doresc să fie parte la acest proces. Reticența lor vine din modul în care a fost redactată Carta Consiliului, care contravine unor obligații internaționale. Dar asta nu înseamnă că România nu poate să nu fie observator.

Europa ar trebui să fie mai unită? Pe imaginea de ansamblu nu există nici pe partea americană, nici pe partea europeană, o dorință de a întrerupe parteneriatul transatlantic. Suntem într-o zonă de turbulențe, dar relația transatlantică nu poate decât să meargă înainte.

Ați avut consultări cu vreo capitală europeană? Bineînțeles, facem tot timpul asta. Joia trecută a fost un Consiliu European. Dna ministru de Externe tot timpul este în telefon cu toți miniștrii de Externe. În momentul în care iei decizia, te gândești la interesul tău național.

Contraargumentul e nivelul de reperezentare. Mesajul e foarte important. Au existat anumite dubii, neîncredere poate după alegerile anulate în 2024 din partea administrației americane. Față de tot acest context, cred că prezența României prin președintele ei ajută prin a clarifica o dată pentru totdeauna care e relația biletarelă.

Înseamnă că e o chestiune insuficientă clarificată problema anulării alegerilor? Nu e un fapt uzual anularea alegerilor. De o perioadă bună de timp, în opinia mea lucrurile sunt clare.

A fost un moment de neîncredere la adresa democrației din România. Dar, prin numeroase luări de poziție, acest moment a fost depășit.

Veți avea și discuții bilaterale? Deocamdată nu e planificată o astfel de discuție. E posibil să fie ceva incidental, de salon.

Vizită oficială în SUA? În funcție de agendă. Pentru că va fi o vizită care va avea o puternică componentă economic. Când chestiunile economice vor fi destul de mature, vizita se va întâmpla.

La Conferința de la Munchen au fost avertismente tranșante, cum a fost cel al cancelarului german Merz. Ce înseamnă pentru România? Evident că sunt puse în discuție chestiuni care păreau stabile o dată pentru totdeauna. Economicul începe să aibă o pondere tot mai mare în relațiile internaționale. Vorbim de întrepătrundere între securitate și economie. Noi trebuie să fim realiști, să ne păstrăm angajamentele internaționale și avem 3 mari piloni – SUA, UE și NATO. În această schimbare, trebuie să vedem interesul național.

E mai serioasă situația de securitate a României? Avem un Parteneriat strategic cu SUA și suntem țară membră NATO. În cadrul NATO e o reașezare anunțată din primul mandat al președintelui Trump în ce privește contribuțai economică. Europa a înțeles mesajul – angajamentul luat de toate statele membre la summitul de la Haga. NATO în ansamblu funcționează și oferă garanțiile de securitate României. Dar trebuie să facem niște efoturi de echipare militară. Europa a conștientizat și a pornit mai multe programe de înzestrare cum e SAFE. Vom avea o creștere a cheltuielilor militare, dar asta va duce și la dezvoltarea industriei.

Când veți merge în vizita oficială, veși discuta și despre prezența militară americană în România? În urmă cu câteva luni, o forță rotațională a fost retrasă, dar avem o prezență substanțială în România și asta e o garanție de securitate.

Amintim că președintele Nicușor Dan se întâlnește marți la Palatul Cotroceni, de la ora 15.00, cu liderii coaliției de guvernare: Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale.

În ultimele zile, PSD a lansat un val de atacuri la adresa premierului Ilie Bolojan, în contextul în care joi ar urma să fie adoptată prin ordonanță de urgență reforma administrației și trebuie finalizate discuțiile pe buget.

Luni, liderii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR au convenit să adopte reforma administrației locale și centrale prin ordonanță de urgență, la pachet cu o altă OUG cu măsuri de sprijin pentru companii.