Muzeul Vrancei susține că a descoperit vestigiile unei culturi vechi de până la 7.500 de ani

Cercetările arheologice desfăşurate în Punctul „Islaz” din comuna Moviliţa au scos la iveală patru etape distincte de locuire umană, cea mai veche datând de acum aproximativ 7.500 de ani, şi au evidenţiat existenţa în zonă a unor comunităţi din perioadele neolitică, eneolitică, epocii bronzului şi epocii fierului, a anunţat luni Muzeul Vrancei, citat de Agerpres.

Potrivit reprezentanţilor muzeului, situl, descoperit în 2021 prin evaluare de teren, este situat pe un grind, la circa un kilometru sud de satul Moviliţa şi 2,5 km nord-vest de satul Diocheţi Rediu. În zonă au fost identificate niveluri de locuire succesive, ilustrate de ceramică, resturi osteologice şi materiale litice, specifice culturii Ceramicii liniare (cca 5.500-5.000 î.Hr.), culturii Precucuteni (cca 5.000-4.500 î.Hr.), culturii Noua din epoca bronzului (cca 1.500-1.200 î.Hr.) şi epocii fierului (secolele I î.Hr.-I d.Hr.).

Primele săpături au avut loc în toamna anului 2021 şi au vizat o locuinţă incendiată din cultura Precucuteni, datând din perioada 5.000 î.Hr. – 4.500 î.Hr.

În anii 2024-2025, cercetările au fost reluate şi extinse, fiind descoperite mai multe gropi, vase ceramice întregibile şi o fibulă din perioada fierului, dar şi o groapă din epoca bronzului. Totodată, cercetările au scos la iveală, în locuinţa incendiată Precucuteni, material ceramic neolitic relativ abundent, la baza depunerilor antropice, atribuit Culturii Ceramicii Liniare (5.500 î.Hr. – 5.000 î.Hr).

Cercetarea a fost realizată de o echipă multidisciplinară formată din Mădălina Stănescu (Muzeul Vrancei), Daniel Garvăn şi Roxana Munteanu (Muzeul Judeţean Buzău), Lucian Munteanu (Institutul de Arheologie Iaşi), Andrei Asăndulesei (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi), alături de voluntari coordonaţi de Ionuţ Stănescu şi elevi de la Liceul Teoretic „Ioan Slavici” din Panciu.

Descoperirea confirmă continuitatea locuirii în această zonă a judeţului Vrancea pe o durată de peste 7.000 de ani şi oferă o perspectivă valoroasă asupra evoluţiei culturale în regiunea Moldovei. AGERPRES / (AS – redactor: Dana Lepădatu, editor: Antonia Niţă)