Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Partidele de centru-stânga pot construi o nouă coaliție largă de susținere dacă abordează criza tot mai profundă a locuințelor din Europa, afirmă cercetătorii. În schimb, ignorarea acesteia riscă să împingă alegătorii din ce în ce mai nemulțumiți în brațele extremei drepte, relatează The Guardian.
Cercetările efectuate de Progressive Politics Research Network (PPRNet) sugerează că creșterea dramatică a costurilor locuințelor în ultimii ani a erodat sprijinul acordat partidelor de centru-stânga – odinioară campioane ale locuințelor accesibile – și a alimentat nemulțumirea față de establishment.
„Accesibilitatea locuințelor a devenit o problemă economică și politică critică”, a declarat prof. Aidan Regan de la University College Dublin. „Cu soluții credibile, partidele progresiste pot recâștiga acest spațiu și atrage alegătorii de partea lor, dar pentru asta este nevoie de voință politică reală.”
Un sondaj Eurobarometru realizat anul trecut a arătat că creșterea prețurilor și a costului vieții – dintre care costurile locuințelor reprezintă cea mai mare componentă – au devenit cele mai importante probleme care influențează alegerile alegătorilor în alegerile pentru Parlamentul European din 2024.
În ultimele două decenii, prețurile medii ale locuințelor în întreaga UE au crescut cu aproape jumătate, în timp ce chiriile au crescut cu aproape un sfert. Costurile locuințelor în marile orașe ale UE au crescut cu aproximativ 50 % numai între 2015 și 2023.
Articolul continuă mai jos
Prețurile locuințelor și chiriile au depășit cu mult creșterile salariale și reprezintă cea mai mare obligație financiară cu care se confruntă majoritatea oamenilor. Acestea reprezintă în medie 20 % din venitul gospodăriilor în întreaga UE, dar cu variații enorme. În Irlanda și Danemarca, de exemplu, costurile sunt cu 80 % peste această medie.
Cu toate acestea, cercetătorii au remarcat că, pe măsură ce viziunea postbelică asupra locuinței „ca drept social” a cedat treptat locul unui model în care aceasta este considerată în principal „un activ financiar”, locuința este, de asemenea, pentru proprietari, cea mai importantă sursă de bogăție.
Chiar și sub guvernele de centru-stânga și autoritățile locale, politicile postbelice privind locuințele sociale și controlul chiriilor au fost în mare parte înlocuite de vânzări pe scară largă de locuințe publice, dereglementarea ipotecilor și politici fiscale care favorizează proprietatea.
Martin Vinæs Larsen, de la Universitatea Aarhus, a afirmat că datele din Danemarca – care se regăsesc și în alte țări – arată că încetinirea dramatică a construcției de locuințe sociale începând cu anii 1980 nu a fost determinată în primul rând de partidele de dreapta, ci de social-democrații din țară.
„Cercetările noastre arată că, după mijlocul anilor 1990, controlul social-democrat asupra consiliilor locale pur și simplu nu s-a mai tradus în mai multe locuințe sociale”, a spus Vinæs Larsen. „Efortul politic de a extinde locuințele sociale a dispărut efectiv.”
Acest lucru, a spus el, reflectă schimbările în „cine locuiește în principal în locuințe sociale și cine votează cu social-democrații”. Primii sunt din ce în ce mai probabil să fie mai puțin înstăriți și să provină din medii imigrante, în timp ce cei din urmă devin din ce în ce mai educați și mai înstăriți.
Dar, a adăugat Vinæs Larsen, amploarea crizei locuințelor de astăzi înseamnă că acum există „o oportunitate reală pentru partidele social-democrate”, deoarece mulți alegători de stânga, precum profesorii și asistenții medicali, „sunt practic excluși din orașe”.
El a spus că există obstacole, printre care costurile ridicate ale construcțiilor noi, nimbyismul, regulile de eligibilitate mai stricte care fac mai dificilă încadrarea locuințelor sociale ca servind clasei de mijloc și „narațiunea că locuințele sociale beneficiază în principal comunitățile de imigranți”.
Dar el a menționat și posibile soluții, cum ar fi chirii mai mari pentru locuințele sociale – atâta timp cât acestea sunt în continuare mai ieftine decât cele private. „Oamenii sunt absolut interesați de acest lucru”, a spus Vinæs Larsen. „Locuințele sociale pot fi din nou un bun universal – nu doar o plasă de siguranță.”
Regan a afirmat că o dinamică similară ar stimula partidele de centru-stânga care reușesc să extindă accesul la proprietatea la prețuri accesibile – modelul preferat de majoritatea europenilor. În întreaga UE, doar Germania are mai multe locuințe închiriate decât locuințe ocupate de proprietari.
Proprietatea în Europa, în special în rândul gospodăriilor cu venituri mici și al tinerilor, a scăzut în ultimele două decenii, a adăugat el, iar partidele care pot face ca aceasta să fie „accesibilă, la prețuri accesibile și detașată de speculații” vor obține dividende electorale reale.
Sursa: The Guardian