Muzeul Theodor Pallady va fi redeschis, din 24 aprilie, pentru public / Va găzdui întâlnirile interdisciplinare „Divanul Artelor”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Muzeul Theodor Pallady îşi redeschide porţile pentru public începând cu 24 aprilie, într-o nouă formulă expoziţională, rezultat al unui amplu proces de renovare, reorganizare şi reamenajare, transmite Agerpres.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Muzeul Naţional de Artă al României, transformările recente includ extinderea spaţiului de expunere şi regândirea parcursului muzeal, astfel încât patrimoniul să fie pus mai bine în valoare, iar vizitatorii să beneficieze de o experienţă coerentă şi actuală.

Muzeul Theodor Pallady a fost închis temporar începând cu 4 februarie, lucrările vizând atât interiorul clădirii, cât şi grădina, reamenajată ca spaţiu deschis pentru întâlniri şi evenimente culturale.

Noua viziune a muzeului pune accent pe relaţia cu comunitatea şi pe recuperarea atmosferei Bucureştiului de altădată – un oraş al eleganţei şi al dialogului cultural. În acest sens, din luna mai, muzeul va găzdui „Divanul Artelor”, o serie de întâlniri interdisciplinare inspirate de tradiţia saloanelor culturale, menite să transforme spaţiul într-un loc viu de reflecţie şi schimb de idei.

Muzeul Theodor Pallady adăposteşte colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut, care cuprinde un important fond de picturi semnate de Theodor Pallady, alături de peste 800 de desene şi gravuri din perioada sa pariziană. La sfârşitul anilor ’60, soţii Răut au donat Statului român această colecţie, împreună cu propria lor colecţie de artă – picturi de şcoală franceză, olandeză, engleză şi spaniolă din secolele XVI-XIX, sculptură mică antică şi renascentistă, textile, mobilier, ceramică orientală şi alte obiecte decorative.

Clădirea muzeului, cunoscută şi ca Casa Melik, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, este una dintre cele mai vechi şi mai frumoase case negustoreşti din Bucureşti şi singura deschisă publicului. Numele provine de la Iacob Melik, unul dintre cei mai importanţi proprietari ai casei, susţinător al Revoluţiei de la 1848 şi autor al lucrării L’Orient devant L’Occident. Lui i se datorează renovarea clădirii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi păstrarea unor elemente tradiţionale precum cerdacul de la etaj, scara interioară din lemn şi acoperişul cu streaşină lată.