Muzeul de Istorie din Constanța riscă să piardă finanțarea UE din cauza licitațiilor repetate și a fraudării unui proiect anterior/ Vicepreședintele CJC: Nu vom pierde finanțarea, ne gândim la mai multe soluții

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC) riscă să piardă o finanțare europeană de 4 milioane de euro cu care ar fi trebuit să reabiliteze clădirea instituției, monument istoric de categoria A și una dintre cele mai emblematice din oraș.

Problemele au început în 2016, odată cu obținerea proiectului european. Nicio firmă nu s-a înscris la licitația organizată de Consiliul Județean Constanța, instituția în subordinea căreia se află MINAC. Nici la a doua licitație nu s-a înscris vreo societate. Abia la a treia licitație s-a înscris o singură firmă care a renunțat însă la proiect.

Surse din administrație au confirmat pentru G4Media și Info Sud-Est că societatea a abandonat reabilitarea muzeului după ce a constatat că problemele clădirii sunt mult mai multe și mai complicate decât se știa, astfel că finanțarea de 4 milioane de euro nu ar fi fost suficientă pentru constructor.

Acest lucru se explică prin faptul că lucrările anterioare de reabilitare a muzeului, din 2012, au fost făcute doar fictiv, fapt confirmat și de procurorii DNA Constanța, dar și de mai mulți inculpați care au recunoscut că au fraudat anteriorul proiect european de reabilitare al MINAC.

Un alt motiv pentru care constructorul a abandonat lucrarea de reabilitare a muzeului este faptul că, din momentul câștigării licitației și până în prezent, prețurile din domeniul construcțiilor au explodat, la fel și salariile muncitorilor, iar prețul unei lucrări ajunge să fie dublu sau în unele cazuri triplu comparativ cu anii precedenți.

Așa se face că astăzi, la 5 ani de la obținerea banilor UE, lucrările la muzeu încă nu au început. Termenul de finalizare a proiectului este decembrie 2023. Până atunci, Consiliul Județean Constanța trebuie să organizeze o licitație pentru un nou proiect tehnic, apoi să organizeze o altă licitație pentru atribuirea contractului de lucrări, iar investitorul respectiv ar avea la dispoziție aproximativ 1 an și jumătate să reabiliteze clădirea, dar doar cu condiția ca nici licitația pentru proiectul tehnic și nici cea de atribuire a proiectului să nu fie contestate.

Există, de asemenea, posibilitatea ca nicio firmă să nu participe la licitații, la fel cum s-a întâmplat din 2016 încoace. Totodată, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța se află într-un stadiu semnificativ de degradare și este monument istoric, aspecte care presupun intervenții speciale și minuțioase comparativ cu reabilitarea unei clădiri oarecare.

Aurel Mototolea, directorul MINAC, susține că finanțarea era insuficientă chiar și pentru momentul 2016, atunci când a fost conceput proiectul de reabilitare, iar acum, din cauza noilor condiții socio-economice, este cu atât mai mică. Mototolea întărește ideea că o astfel de clădire nu poate fi reabilitată superficial, cu materiale de proastă calitate sau apelând la compromisuri:

• ”Clădirea are 100 de ani, e o vârstă frumoasă, e o clădire de patrimoniu, deosebită, emblematică pentru Constanța, dar ea nu a fost construită cu destinația de muzeu, a fost palat comunal, nu a fost adaptată pentru această destinație. Din anii 70, de când s-a mutat muzeul acolo nu s-a umblat la structură, s-a degradat. Ca să o reabilitezi, să o faci funcțională la cerințele noastre și să reziste ulterior, pentru că nu poți să o spoiești, nu poți să faci așa ceva fără bani. Finanțarea era importantă, dar insuficientă. Când s-a făcut necesarul, când s-a conceput proiectul, erau alte condiții socio-economici, între timp salariile muncitorilor și materialele de construcții au crescut. Suma de bani rămânând aceeași, a fost erodată de inflație și de lucruri care nu au putut fi prevăzute atunci. Astfel că în ultimii 5 ani suma a devenit insuficientă. Chiar și în 2016, eu aș fi văzut suma dublă, iar acum ar trebui să fie chiar triplă”.

Petre Enciu, vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, este optimist și nu crede că proiectul european va fi pierdut în pofida timpului foarte limitat rămas la dispoziția autorităților și viitorului contractant, dacă acesta va exista. O soluție pe care Enciu o propune este ca finanțarea proiectului, dacă se va dovedi insuficientă, să fie suplimentată din bugetul Consiliului Județean:

• ”Am reziliat contractul cu fostul proiectant, am demarat o nouă procedură de achiziție pentru proiectare, trebuie să facem proiectul tehnic, tot pe bani europeni. Îi cerem proiectantului să găsească o soluție pentru a se încadra până în decembrie 2023. Să-și imagineze o soluție prin care să lucreze în echipă, să ne încadrăm în exercițiul financiar. Banii sunt puțini pentru amploarea acelor lucrări, poate renunțăm la o parte din restaurări. Noi ne putem să ne gândim și la o suplimentare a fondurilor de la bugetul local. Cel mai bine e să așteptăm proiectul tehnic, să vedem evaluarea. Până la proiectul tehnic, CJC va repara acoperișul care este într-o stare avansată de degradare și trebuie intervenit urgent”, a declarat Petre Enciu pentru G4Media.

Alte două ipoteze de lucru ar fi renunțarea la actuala finanțare și rescrierea și depunerea unui proiect nou sau finanțarea parțială a actualelor lucrări din proiectul deja existent și accesarea altor fonduri pentru resturile de lucrări care nu vor fi finalizate:

• ”Procedura de achiziție a serviciilor de proiectare de la Muzeul de Istorie Naționala și Arheologie din Constanța a fost reluată.
• Până pe 26.07.2021, suntem în așteptarea ofertelor din partea proiectanților în SICAP pentru servicii de proiectare pentru reabilitarea celei mai emblematice clădiri a Constanței după Cazino.
• Reluăm procedura de la o valoare estimată de 503.600 RON după rezilierea unui contract în care fostul proiectant nu a avut capacitatea de a realiza nici măcar o pagină de proiect tehnic, lucru ce ne-ar putea costa pierderea finanțării europene.
• În cazul în care valoarea lucrărilor rezultată în urma elaborării proiectului tehnic va depăși valoarea din contractul de finanțare actual, am avea 3 variante:
  1. Păstrăm finanțarea europeană actuală și co-finanțăm restul de la bugetul județului.
  2. Finanțăm lucrările în programul european 2021-2027.
  3. Fazăm execuția de lucrări, astfel încât să utilizăm finanțarea actuală, restul urmând sa fie încadrat în programul 2021-2027”, a mai transmis vicepreședintele Consiliului Județean Constanța.

Rechizitoriu: Cum a fost fraudat proiectul anterior de reabilitare al Muzelului de Istorie

O societate deținută de fina de cununie a fostului șef al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fraudat un proiect european finanțat de UE în 2012, care viza reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din oraș, așa cum se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Constanța care au trimis în judecată 12 inculpați în această speță.

Societatea înainta Consiliului Județean facturi în contul unor lucrări fictive. Facturile erau emise de firme fantomă deținute de cetățeni moldoveni, ucrainieni sau din Guineea. În total, societatea a trimis către Consiliul Județean Constanța facturi fictive în valoare de aproape 2,5 milioane de lei, adică aproximativ 30% din valoarea totală a proiectului european:

• „În concluzie, din cei 7.804.159,25 lei, provenind din bugetul UE şi din bugetele naţionale, achitaţi de Consiliul Judeţean Constanţa SC Mara Construct SRL în temeiul contractului privind reabilitarea sediului Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, suma de 2.444.481,44 lei, reprezentând 31,32% din valoarea contractului, a fost virată de societatea comercială către patru firme fantomă, în temeiul unor facturi având ca obiect cheltuieli care nu reflectau operaţiuni reale”, notează procurorii DNA Constanța în rechizitoriu.

Chiar dacă mulți dintre inculpați și-au recunoscut faptele, dosarul trenează în instanță de 5 ani, fără să ajungă nici măcar la o primă sentință. Cei 12 inculpați sunt judecați pentru organizarea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani și folosirea cu rea credință de documente ori declarații false care au prejudiciat bugetul Uniunii Europene.

În 2010, Consiliul Județean Constanța condus de Nicușor Constantinescu a semnat un contract finanțat de UE pentru reabilitarea clădirii MINAC. Pentru realizarea lucrărilor a fost contractată prin licitație SC Mara Construct SRL, o societate deținută de Maria Cătălina Lăpăduș, fina de cununie a lui Constantinescu.

Schema infracțională patentată de societatea care trebuia să reabiliteze clădirea muzeului urma pași bine stabiliți: În primul rând, patru societăți fantomă, deținute de cetățeni moldoveni, ucrainieni sau din Guineea, facturau către Mara Construct lucrări pe care nu le realizau în realitate. În baza acestor facturi, reprezentanții Mara Construct întocmeau situații de lucrări false și le depuneau la Consiliul Județean pentru a fi decontate. În aceeași zi, CJC deconta facturile și trimitea banii europeni în conturile societății care se ocupa de lucrări, potrivit procurorilor.

De aici, banii erau direcționați către firmele fantomă, pentru plata lucrărilor fictive. În ziua în care banii intrau în conturile acestora, mai multe persoane se prezentau la bănci și scoteau banii cash, în sacoșe. Nu plăteau furnizori sau muncitori cu ei, ci îi strângeau la un loc și îi returnau administratorului Mara Construct. Lanțul infracțional se încheia după ce, din bani aceștia, erau plătite comisioanele pentru fiecare felie din afacere.

Inculpații au fost denunțați la DNA Constanța chiar de unul de-al lor. În 2016, persoana de legătură dintre Mara Construct și firmele fantomă prin care erau spălați banii europeni a trecut pragul serviciului teritorial și le-a explicat procurorilor cum mergea afacerea: Cum l-a cunoscut pe Constantin Dima, administratorul societății Mara Construct, care era traseul banilor și care erau procentele fiecăruia în această afacere. Povestea a fost confirmată ulterior și de alți inculpați, care și-au recunoscut vina în fața procurorilor.