Modul prin care alimentele ultraprocesate, dăunătoare pentru sănătate, sunt concepute și comercializate pentru a crea dependență

Consumul de alimente ultraprocesate, inclusiv băuturi răcoritoare, gustări și mese gata preparate, este în creștere la nivel mondial, în ciuda dovezilor că acestea sunt nesănătoase.

Alimentele ultraprocesate reprezintă aproximativ 70% dintre produsele alimentare ambalate de pe rafturile supermarketurilor și chiar mai mult în magazinele de proximitate.

Într-o cercetare publicată în Wiley Online Library, în jurnalul Obesity Reviews, publicația științifică MedicalXpress a analizat modul prin care companiile care produc aceste alimente profită de natura umană pentru a face ca astfel de produse să pară opțiunea cea mai ușoară, mai satisfăcătoare și mai tentantă.

Analiza arată că alimentele ultraprocesate sunt concepute astfel încât să ni le dorim și să mâncăm mai mult. Ele sunt promovate tuturor grupurilor, în special copiilor, într-un mod care le face să pară opțiunea cea mai gustoasă și mai convenabilă, oferind cel mai bun raport calitate-preț, în ciuda numeroaselor efecte nocive asupra sănătății.

Atracția care se rezumă asupra alimentelor ultraprocesate nu este întâmplătoare. Companiile care le produc combină o serie de tactici pentru a crește consumul. Multe dintre aceste tactici exploatează felul în care gândim, simțim și ne comportăm.

De ce continuăm să mâncăm alimente ultraprocesate

Alimentele ultraprocesate sunt cele mai procesate produse alimentare de pe piață. Potrivit The Lancet, ele sunt formule comerciale realizate din ingrediente ieftine extrase sau derivate din alimente integrale, combinate cu aditivi, dar care, în produsul final, conțin în mare parte foarte puține sau chiar deloc alimente integrale.

Alimentele ultraprocesate sunt intens promovate și comercializate, iar cele mai multe sunt produse de mari corporații internaționale.

Însă dietele bogate în alimente ultraprocesate implică riscul dezvoltării unei game largi de afecțiuni grave, inclusiv exces de greutate sau obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune, boli de inimă, cancer, boală renală cronică și depresie, precum și moarte prematură.

Cercetarea a pornit de la întrebarea de ce continuăm să consumăm diete bogate în alimente ultraprocesate, chiar dacă știm cât de nesănătoase sunt. Pentru a răspunde, MedicalXpress a decis să privească lucrurile de la distanță și să exploreze sistemul care dezvoltă, produce și promovează alimentele ultraprocesate și să investigheze cum este prinsă natura umană în acest mecanism.

A fost nevoie de o analiză de un deceniu de cercetări publicate despre știința alimentară și marketingul alimentelor ultraprocesate, apoi o colaborare cu experții din aceste domenii pentru a crea și rafina diagrame de sistem care să vizualizeze modul în care funcționează totul.

Aceste hărți se numesc „diagrame cu bucle cauzale”, iar puterea lor constă în faptul că arată bucle de feedback de consolidare, pozitive, care împing sistemul către scopul său final: vânzarea unei cantități mai mari de alimente ultraprocesate.

Constatarea rezultată este că sistemul este alcătuit din numeroase bucle interconectate care surprind părți din comportamentul și biologia umană ca elemente-cheie.

Produse concepute pentru consum maxim

Una dintre buclele de feedback include utilizarea unor combinații de ingrediente cu potențial adictiv, în special carbohidrați rafinați și grăsimi. Din punct de vedere biologic, carbohidrații, inclusiv, dar fără a se limita la zaharuri, și grăsimile activează căi de recompensă diferite între intestin și creier. Când sunt consumate împreună, efectele lor devin adictive.

Aceste ingrediente pot fi combinate în numeroase concentrații diferite pentru a atinge „puncte optime” senzoriale. Cu alte cuvinte, ele maximizează plăcerea și reacțiile de poftă, reducând în același timp reacțiile negative.

Alte strategii includ metode de procesare care suprimă senzația naturală de sațietate a oamenilor sau accelerează digestia pentru a oferi o senzație imediată, dar care dispare rapid, de „recompensă”, făcându-ne să vrem mai mult și mai repede.

Strategii de marketing pentru alimentele ultraprocesate

În ceea ce privește marketingul, produsele sunt formulate pentru a fi ușor și comod de depozitat și consumat și pentru a face apel la senzația că obținem un bun raport calitate-preț.

Diferite tehnici de promovare urmăresc să capteze atenția și dorința consumatorilor, precum și să creeze iluzia unui produs sănătos. Strategiile care îi vizează în special pe copii folosesc asocieri din cultura populară cu ideea de cool sau de distracție.

Un alt exemplu de buclă de feedback este felul în care corporațiile colectează date ample și complexe despre obiceiurile noastre de cumpărare și despre viața noastră din online, informații care stau la baza marketingului digital țintit pe platformele de social media. Acest lucru tinde să fie eficient în stimularea cumpărăturilor, oferind și mai multe date pentru rafinarea ulterioară a acestor strategii de promovare.

Per ansamblu, au fost identificate 11 bucle diferite de feedback de consolidare. Această cercetare este primul studiu care arată această rețea ca parte a sistemului alimentelor ultraprocesate, conceput în esență pentru a-i prinde pe oameni într-o capcană, determinându-i să cumpere și să consume mai mult și să înlocuiască opțiunile mai sănătoase din dietă.

Acest sistem la nivel de produs se leagă, de asemenea, de bucle de feedback aflate mai sus în lanțul de aprovizionare, în sferele economice și financiare ale producției globale de alimente ultraprocesate.

Acest lucru contează pentru că dietele nesănătoase și excesul de greutate corporală provoacă 18% dintre decesele premature și cazurile de dizabilitate care ar putea fi prevenite în Noua Zeelandă (n. red. zona geografică specifică studiului). Ambii factori de risc sunt legați de consumul excesiv de alimente ultraprocesate.

Noua Zeelandă nu a mai realizat sondaje naționale privind nutriția din anii 2000 și trebuie să se bazeze pe date din țări similare, precum Australia, pentru a estima că alimentele ultraprocesate reprezintă aproximativ jumătate din aportul nostru energetic.

Ce este de făcut

Dietele bogate în alimente ultraprocesate nu sunt rezultatul alegerii personale libere a oamenilor sau al unei voințe slabe, ci al unui sistem conceput intenționat.

Cercetarea MedicalXpress scoate la lumină modul în care sistemul alimentelor ultraprocesate profită, în special, de copii. Experții internaționali au încadrat alimentele ultraprocesate drept o problemă majoră de sănătate la nivel mondial și recomandă politici guvernamentale ferme pentru reglementarea acestor produse, astfel încât să fie contracarate unele dintre aceste mecanisme.

Există deja exemple de conducere în materie de politici publice în alte părți ale lumii, în special în America Latină. Se poate urma exemplul altor țări care au introdus taxe pentru alimentele ultraprocesate și băuturile zaharoase, reglementări care restricționează publicitatea adresată copiilor, etichetare clară pe partea din față a ambalajului și politici de transparență, precum dezvăluirea publică a activităților de lobby în cadrul guvernului.

Autorii studiului recunosc contribuția la cercetare a doctorului Joshua Clark.