Mobilitate feroviară și producție de energie: analiză – cum pot panourile solare instalate pe calea ferată să schimbe infrastructura, modelul Elveției cu Sun-Ways și ce ar putea face România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un proiect pilot implementat în Elveția anul trecut a introdus un model de utilizare a infrastructurii feroviare pentru producția de energie. Startup-ul Sun-Ways a instalat, în aprilie 2025, 48 de panouri fotovoltaice între șinele unei linii feroviare active, pe o lungime de aproximativ 100 de metri, în localitatea Buttes, cantonul Neuchâtel. Sistemul are o putere instalată de aproximativ 18 kW și o producție anuală estimată la 16.000 kWh.

Elveția a aprobat o perioadă de testare de trei ani, timp în care va monitoriza siguranța, fiabilitatea și randamentul sistemului. Proiectul este considerat un test de fezabilitate pentru extindere la scară națională.

Panourile sunt montate pe suporturi amplasate între șine și sunt concepute să reziste la vibrațiile produse de trafic și la condiții meteorologice variabile. Instalarea și demontarea se realizează cu ajutorul unui tren specializat, ceea ce permite intervenții rapide pentru mentenanță. Sistemul este modular și reversibil.

FOTO: 48 de panouri fotovoltaice instalate între șinele unei linii feroviare active în localitatea Buttes din cantonul Neuchâtel, Elveția / Sursa: https://www.lechodusolaire.fr/le-suisse-sun-ways-inaugure-la-premiere-centrale-solaire-amovible-sur-une-voie-ferree-ouverte-au-trafic/

Modelul se bazează pe conceptul de prosumator, în care infrastructura produce energie, nu doar o consumă. Energia generată poate fi utilizată pentru alimentarea sistemelor de semnalizare, iluminat, funcționarea stațiilor sau reinjectată în rețea.

Potrivit unei analize realizate de Dr. Mădălina Nechifor, specialist în energie regenerabilă, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, extinderea acestui model la nivelul întregii rețele feroviare elvețiene, care însumează aproximativ 5.000 km, ar putea permite instalarea a până la 2,5 milioane de panouri solare, cu o producție anuală de aproximativ 1 TWh. Aceasta ar reprezenta circa 2% din consumul total de energie al țării și aproximativ 20% din producția fotovoltaică actuală.

Situația infrastructurii feroviare din România

România are aproximativ 10.600 km de cale ferată, dintre care doar 37–38% sunt electrificați. Rețeaua este în 2026 neuniformă, cu tronsoane modernizate și sectoare rămase la standarde tehnice vechi din anii 1980.

Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. administrează aproximativ 2.900 km de linii duble și peste 7.700 km de linii simple. Viteza medie a trenurilor rămâne scăzută pe multe tronsoane, însă sunt în curs investiții în modernizarea principalelor coridoare europene. (la finalul articolului, o trecere în revistă)

Conform calculelor prezentate în analiza realizată de Dr. Mădălina Nechifor, un kilometru de cale ferată ar putea susține aproximativ 2.000 m² de panouri fotovoltaice, generând o putere instalată de aproximativ 0,4 MW și o producție anuală estimată la 420 MWh.

Costul de instalare este estimat la aproximativ 400.000 euro per kilometru, iar la un preț mediu al energiei de 0,15 euro/kWh, veniturile anuale ar putea ajunge la circa 63.000 euro. În aceste condiții, perioada de amortizare ar fi de aproximativ 6–7 ani.

Aplicarea modelului pe tronsoane existente ar putea genera cantități semnificative de energie. De exemplu, linia Ploiești–București ar putea produce circa 29 GWh anual, iar linia București–Brașov aproximativ 70 GWh.

Energia produsă ar putea fi utilizată direct în infrastructura feroviară, reducând pierderile de transport și costurile operaționale. Sistemele de semnalizare, iluminat și ventilație ar putea fi alimentate local.

România și-a asumat atingerea unei ponderi de 30,7% energie regenerabilă în consumul final până în 2030, conform Planului Național Integrat Energie–Schimbări Climatice. Infrastructura feroviară ar putea contribui la acest obiectiv, în opinia autoarei.

Obstacole tehnice și legislative

Printre principalele limitări se numără necesitatea rezistenței panourilor la vibrații și condiții meteorologice extreme, precum și impactul zăpezii și al prafului asupra randamentului.

Din punct de vedere legislativ, analiza arată că actualul cadru pentru prosumatori nu include operatorii de infrastructură publică, ceea ce limitează posibilitatea valorificării energiei produse. Ar fi necesare modificări pentru includerea acestora în categoria prosumatorilor instituționali.Potrivit aceleiași analize, finanțarea ar putea proveni din fonduri europene, inclusiv PNRR, Connecting Europe Facility și programe ale Fondului de Mediu, dar și din parteneriate public-private.

Un scenariu de implementare ar presupune testarea inițială pe un tronson pilot, urmată de extindere graduală în funcție de rezultate.

Coridoarele europene în care a căror reabilitare investește România:

• Coridorul Rin-Dunăre (București–Brașov–Sighișoara–Cluj–Oradea)
• Coridorul Orient–Est-Med (București–Constanța)
• Linia Ploiești–București, modernizată parțial, cu viteze de până la 160 km/h
• Linia Cluj–Alba Iulia, aflată în proces de reabilitare

Aceste tronsoane modernizate pot deveni, potrivit specialistei, „locul ideal” pentru a testa ideea elvețiană de infrastructură feroviară de tip prosumator.

Sursa articolului: Mobilitate cu Producție de Energie, panourile solare pe căile ferate din Elveția – Infoclima.ro