Ministrul Ghinea spune că se caută un mecanism ca licitațiile să nu mai fie blocate prin contestații, astfel ca proiectele de infrastructură din PNRR să poată fi încheiate până în 2026

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, apreciază că aprobarea proiectelor de infrastructură rutieră în PNRR reprezintă un succes pentru România, având în vedere că membrii Comisiei Europene nu au mai făcut asemenea concesie pentru niciun alt stat european, de vreme ce investițiile în drumuri nu se înscriu în categoria proiectelor verzi.  Ghinea susține că nu se poate pune problema ca banii acordați României pentru realizarea de autostrăzi să nu fie  consumați până în 2026 și că se caută soluții/mecanisme pentru a nu apărea „bube” în procedurile de licitații care să țină proiectele blocate.

„Este într-adevăr un succes politic că în PNRR ne-au acceptat 3,2 miliarde de euro pentru autostrăzi. Da, este o excepție pentru România, obținută politic, negociind politic”, a comentat Ghinea la postul Digi24.

Negocierile cu Comisia Europeană s-au bucurat de succes pentru că s-au atașat niște reforme în PNRR, susține ministrul.

„Am atașat reforma taxării mărfurilor, ne-am angajat să reducem poluarea, să investim în transportul feroviar (…) Eu am încredere că tot ce s-a propus în PNRR se va realiza. Nu poți permanent să te îndoiești… Cătălin Drulă (ministrul Transporturilor – n.red) are capacitatea să consume 3,1 miliarde de euro, acordați prin PNRR, și încă  2 miliarde acordate din fonduri europene pentru transport, în total 5,1 miliarde. Avem Autostrada A7 pornită. (…) A 7 este pe un treaseu de câmpie, e mai simplu de realizat. A8 e pe un traseu mai dificil, deci am ales prin PNRR să facem capetele autostrazii, tocmai pentru a reuși să terminăm lucrările la termen, adică până în 2026. Restul de lucrări vom completa din alte fonduri”, a relatat Ghinea.

Același principiu a fost urmat și în cazul proiectelor metroul Cluj și metroul București.

„Și în cazul Metroului Cluj și Metroului București am selectat doar acele etape care se pot realiza până în 2026. Am vrut să ne asigurăm că nu apar blocaje”, a explicat Ghinea.

Știut fiind faptul că în procedurile de licitații/achiziții, companiile ofertante obișnuiesc, conform legii, să depună contestații, care de multe ori ajung să fie tranșate prin instanțe pe perioade îndelungate, iar proiectele să intre în blocaje, ministrul Ghinea a subliniat că se caută soluții/mecanisme pentru ca astfel de probleme să nu apară în cazul PNRR.

„Ni s-a comunicat clar că trebuie să fim în stare să consumăm acești bani din PNRR. Comisia Europeană a fost de acord cu proiectele cu condiția să avansăm un calendar de implementare pe care să-l putem respecta.  Noi am spus, uitați, acesta este calendarul (…) În ce mă privește, cât timp răspund eu, nu există să nu ne ținem de acest calendart, dacă nu vom avea bube mari la achiziții”, a spus Ghinea.

Ministrul a mai punctat că pentru evitarea blocajelor din licitații, se vor găsi soluții/mecanisme care să asigure continuitate procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări, scopul fiind să se evite blocajele generate de obicei de contestațiile firmelor nemulțumite.

„Poate găsim niște soluțiii/mecanisme că să nu mai avem parte de blocaje în privința proiectelor din PNRR. Pentru că Ministerul (condus de Ghinea – n.red.) este responsabil să monitorizeze inclusiv partea de achiziții”, a conchis Ghinea.

Foto: Facebook/ Cristian Ghinea