Ministerul de Externe nu s-a hotărât dacă contestă sau nu decizia CEDO privind cuplurile de același sex / ”Este în curs de desfășurare o analiză”

Ministerul de Externe (MAE) analizează în prezent dacă România va contesta sau nu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), privind cuplurile de același sex din România. Pronunțată pe 23 mai 2023, hotărârea va deveni definitivă dacă nu este contestată de una dintre părți, în termen de trei luni, iar România va fi obligată să adopte o legislație prin care recunoaște și protejează cuplurile de același sex.

„Referitor la posibilitatea activării mecanismului de retrimitere la Marea Cameră a grupului de cauze Buhuceanu şi alţii, precizăm că, în acest moment, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe este în curs de desfăşurare o analiză cu privire la îndeplinirea condițiilor pentru formularea unei cereri în acest sens. Această analiză se face prin raportare la particularitățile Hotărârii în cauza Buhuceanu şi alţii împotriva României și la stadiul jurisprudenței CtEDO incidentă în materie şi are în vedere, în primul rând, identificarea şi evaluarea argumentelor juridice pe care s-ar putea baza formularea unei cereri de retrimitere în temeiul art. 43 din Convenţie”, eu explicat reprezentanții MAE, în urma unei solicitări transmisă de G4Media.

CEDO a admis plângerea formulată de Asociația ACCEPT și 21 de familii împotriva Statului Român prin care s-a sesizat încălcarea Articolului 8 din Convenția CEDO, ”dreptul la respectarea vieţii private şi de familie” în cauza Buhuceanu și alții vs România. Hotărârea vine la 4 ani după ce 42 de persoane au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și protecție legală pentru familiile lor. Curtea a declarat cu cinci voturi pentru și două voturi împotrivă, că cererile cetățenilor români sunt admisibile. S-a constatat, de asemenea, că a avut loc o încălcare a articolului 8 din Convenție.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Plângerea reclama încălcarea dreptului la viață privată și de familie în România, se arată într-un comunicat al organizației. Potrivit sursei citate, aceste persoane nu au putut accesa nicio formă legală de recunoaştere şi protecţie a familiei lor, cu consecinţele grave în viaţa lor de zi cu zi.

Partenerii nu sunt recunoscuţi la spital sau în relaţie cu alte unităţi sanitare ca fiind aparţinători – prin urmare, ei nu pot sta unul lângă celălalt la medic sau în spital şi nu pot decide pentru celălalt în cazuri de forţă majoră, nu pot ridica de la morgă corpul partenerului în caz de deces sau efectua demersurile de scoatere a certificatului de deces, obţinerea ajutorului de înmormântare. Nu se pot moșteni unul pe celălalt prin intermediul moștenirii legale și nici nu pot beneficia de statutul de co-asigurat pe contractul de asigurări de sănătate al partenerului.

Una dintre familiile care solicită la CEDO reglementarea parteneriatului civil în România este formată din Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru. Celelalte 6 cupluri doresc să rămână pe moment anonime. Florin Buhuceanu este implicat ca membru ACCEPT în mișcarea pentru egalitatea persoanelor LGBTI de mai bine de 20 de ani, militând pentru abrogarea articolului 200 din Codul Penal.

”Formularea unei solicitări de retrimitere în faţa Marii Camere trebuie să ţină cont de condiţiile generale de admisibilitate, prevăzute în cuprinsul art. 43 din CEDO şi dezvoltate în practica instanţei europene. Astfel, pentru a putea solicita retrimiterea cauzei trebuie să fie îndeplinite, din punctul de vedere juridic şi procedural, două condiții cumulative principale, respectiv: (1) cererea să fie făcută într-un termen de trei luni de la data pronunțării hotărârii Camerei și (2) să fie invocate anumite ‘cazuri excepţionale care justifică reexaminarea cauzei”, au arătat reprezentanții MAE.