Mercenarul sârb expulzat din România pentru că era spion rus ar fi murit în războiul lui Putin, anunță o publicație din Serbia / Bratislav Živković avea 50 de ani și era acuzat de SRI că spiona bazele militare din Dobrogea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Mercenarul sârb expulzat din România în 2017 pentru că era spion rus ar fi murit în războiul lui Putin, anunță publicația blic.rs din Serbia. Bratislav Živković avea 50 de ani și era acuzat de serviciile românești de informații că spiona bazele militare pentru serviciul rus GRU.

Mercenarul a luptat în Ucraina, a fost în închisoare și s-a alăturat invaziilor ilegale ale rușilor încă din 2014, după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia.

Informația conform căreia Bratislav Živković ar fi murit a apărut pe canelele rusești de Telegram și X, dar nu a fost confirmată oficial până la publicarea acestui articol.

1/ A Serbian nationalist fighting for Russia in Ukraine has appeared on Russian TV. He was previously arrested for mercenary activity in Serbia but was released due to „lack of evidence”. However, his social media page is full of self-made war photos and videos. ⬇️ pic.twitter.com/h4eNUResJv

— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) October 16, 2024

Bratislav Živković, un cetățen sârb expulzat din România în 2017 după ce SRI l-a acuzat că spiona bazele militare din Dobrogea pentru serviciul rusesc de informații GRU a fost observat în 2023 în primele rânduri ale sălii în care dictatorul rus Vladimir Putin și-a susținut discursul, transmit două publicații din Serbia și Croația.

Bratislav Živković (47 de ani) este liderul unei grupări paramilitare și fost combatant în Kosovo, dar și în estul Ucrainei, unde a luptat alături de trupele ruse care au invadat Donbas în 2014. Este fost militar sârb și liderul cetnicilor, o grupare paramilitară care își spune „Armata Iugoslavă din Patrie”, foarte activă în războiele din spatiul ex-iugoslav.

În 2017, Živković a venit pentru prima dată în România în luna mai, potrivit informațiilor furnizate la acel moment de autoritățile române. Ulterior, a mai făcut cinci vizite în zona Constanței.

El a documentat baza româno-americană de la Mihail Kogălniceanu și instalațiile radar amplasate de-a lungul coastei. El a marcat pozițiile GPS ale acestora. Curtea de Apel București l-a declarat indezirabil în România timp de 15 ani.