Matei Lucescu: „Bunicul meu vorbea șase limbi și își ducea jucătorii la muzeu. Era mult mai mult decât fotbal”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Matei Lucescu a vorbit, în podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, despre latura mai puțin cunoscută a bunicului său, Mircea Lucescu, descriindu-l drept „o persoană extraordinar de interesantă”, dincolo de performanțele din fotbal, transmite MEDIAFAX.

Nepotul antrenorului a explicat, în cadrul podcastului, că pasiunea pentru cunoaștere și curiozitatea constantă au fost definitorii pentru acesta.

„Vorbea șase limbi, învățate singur, din nevoie sau din curiozitate. Îi plăcea foarte mult istoria și arta. Era genul de om care vizita muzee peste tot în lume și chiar își lua și jucătorii cu el”, a spus Matei Lucescu.

Acesta a povestit că, deși pentru mulți tineri fotbaliști astfel de activități nu erau neapărat atractive, antrenorul insista asupra lor, considerându-le parte din formarea personală.

„Îi obliga, practic, să meargă la muzee sau să viziteze diverse obiective culturale. Poate pentru un jucător de 18-19 ani nu era primul lucru pe care și-l dorea, dar era modul lui de a-i educa și de a-i ține aproape”, a explicat el.

Matei Lucescu a subliniat că bunicul său avea o personalitate complexă, fiind interesat inclusiv de spiritualitate și profund atașat de valori precum disciplina și munca.

„Era apropiat de Dumnezeu și extrem de determinat. Tot ce făcea, făcea 100%. Asta a transmis mai departe și tatălui meu”, a adăugat acesta.

În același timp, nepotul lui Mircea Lucescu a evidențiat și o trăsătură care, în opinia sa, ar trebui regândită în societatea actuală: incapacitatea de a se bucura suficient de reușite.

„Nu cred că se bucura atât cât ar fi trebuit de o victorie. Mereu se gândea la următorul meci. La fel și tatăl meu. Și noi, în general, facem asta: nu ne oprim să ne bucurăm de ceea ce am realizat”, a afirmat Matei Lucescu.

El a concluzionat că această mentalitate este larg răspândită și în afara sportului.

„Suntem mereu concentrați pe ce urmează, pe următorul obiectiv, pe următoarea bornă. Și e păcat, pentru că pierdem momente în care ar trebui să ne oprim și să spunem: uite ce am reușit”, a mai spus acesta.