ULTIMA ORĂ: Marius Vorniceanu, mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea, a fost propus de PSD pentru juriul care alege procurorul-şef european. Vorniceanu a pierdut la vot

PSD l-a impus pe Marius Vorniceanu, considerat mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea în ce priveşte afacerile preşedintelui PSD, ca propunere a grupului socialiştilor din Parlamentul European pentru funcţia de membru al juriului care va alege procurorul-şef al Parchetului European, au declarat surse politice pentru G4Media.ro. Vorniceanu a fost în trecut un „stâlp” al controversatei Gărzi Financiare, iar  fiica sa a realizat auditul pentru Tel Drum, firma privatizată de Liviu Dragnea, potrivit unei investigaţii Rise Project.

Marius Vorniceanu este propunerea socialiştilor pentru postul rezervat Parlamentului European (PE) în juriul care va decide cine conduce Parchetul European. Fiecare grup politic din PE are dreptul la o propunere, iar decizia finală va fi luată la vot.

După ce a devenit cunoscut în lumea politică şi cea financiară ca şef al Gărzii Financiare în anii 90, Marius Vorniceanu a condus Direcţia Mari Contribuabili din ANAF. Apoi a devenit consilier la Curtea de Conturi şi vicepreşedintele Autorităţii pentru Supraveghere Financiară. La ASF a condus de facto sectorul asigurări şi a avut un rol decisiv în instrumentarea dosarelor Astra Asigurări şi Carpatica Asigurări.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Vorniceanu a fost audiat în Dosarul Transferurilor, instrumentat de DNA în 2013, fără a fi însă pus sub urmărire penală. Numele său a apărut de-a lungul timpului în scandalurile rambursărilor ilegale de TVA și al tranzacțiilor ilegale cu fructe și legume, dar nu a făcut niciodată obiectul unui doar penal.

Ultima demnitate majoră ocupată de Vorniceanu a fost cea de şef al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălarii Banilor, funcţie în care a fost propulsat de fostul premier Mihai Tudose. După doar câteva luni a fost înlocuit la şefia Oficiului de chestorul Daniel Staicu din Ministerul de Interne, dar a rămas membru în plenul Oficiului.

Rise Project arată într-o anchetă că firma Griffin Corporation, deţinută de fiica sa – Laura Vorniceanu, la care lucrează şi soţia lui Marius Vorniceanu, a încasat aproape jumătate de milion de lei de la Tel Drum pentru servicii de audit. Astfel, Tel Drum a făcut şase plăți în intervalul mai 2012 – septembrie 2014. În total, 404.122 lei pentru serviciile de audit prestate de fiica fostului șef de Fisc. În aceeași perioadă, Tel Drum s-a confruntat cu un singur control fiscal din toate cele 122 pe care le-a înregistrat de-a lungul existenței sale, mai scrie Rise Project.

O notă a Direcţiei de Informaţii a Poliţiei Române prezentată de jurnalistul Dan Badea pe blogul său indica o presupusă legătură între Marius Vorniceanu şi Omar Hayssam, pe vremea când Vorniceanu era funcţionar superior al Gărzii Financiare. Nota nu s-a transformat niciodată înr-un dosar penal. De altfel, din perioada Gărzii Financiare provine o mare parte a reţelei de putere şi influenţă a lui Vorniceanu, potrivit unor surse din Ministerul Finanţelor.

Concurenţii lui Marius Vorniceanu în Parlamentul European sunt Rachida Dati (fost ministru francez al Justiţiei), Cándido Conde-Pumpido (judecător al Curţii Constituţionale din Spania), Eva Joly (magistrat franco-norvegian) şi Antonio Mura (înalt magistrat italian).

• UPDATE 13.30: Potrivit surselor G4Media.ro, comisia LIBE din Parlamentul European a votat-o pe Rachida Dati să facă parte din juriul format din 12 membri care va alege viitorul șef al Parchetului European. Ceilalți membri vor fi selectați de Comisie dintre candidații selectați de statele membre, în urma consultării. Nu este clar în acest moment pe cine a desemnat sau va desemna România.

Care e procedura din Parlamentul European

Comisia Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European votează pe 27 martie 2018 propunerea Parlamentului pentru Juriul de selecție a candidațiilor la funcția de procuror-șef european, cel care va conduce viitorul Parchet European (European Public Prosecutor’s Office  – EPPO).

• Art. 14, alin. (3) din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului stabilește că „Juriul de selecție cuprinde 12 persoane din rândul foștilor membri ai Curții de Justiție și ai Curții de Conturi, din rândul foștilor membri naționali ai Eurojust, al membrilor instanțelor naționale supreme, din rândul procurorilor de înalt nivel sau al juriștilor ale căror competențe sunt recunoscute”.

Același regulament mai spune că selecția procurorului-șef european se bazează pe un apel deschis pentru candidaturi, care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Din aceste candidaturi, Juriul de selecție întocmește o listă scurtă de candidați calificați, care va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului UE. Ele îl numesc de comun acord pe procurorul-șef european pentru un mandat de 7 ani.

Procurorul-șef european este șeful Parchetului European, conduce și organizează activitatea acestuia și adoptă decizii în conformitate cu legislația comunitară în vigoare. Parchetul European are competența de a investiga, de a urmări penal și de a trimite în judecată pe autorii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii și pe complicii acestora. El desfășoară investigații, efectuează acte de urmărire penală și exercită acțiunea publică în cadrul instanțelor competente din statele membre.

Procurorul-șef european, împreună cu câte un procuror european din fiecare stat membru al UE, formează Colegiul Parchetului European, forul care ia decizii privind chestiuni strategice și chestiuni generale derivate din cazuri individuale, în special pentru a asigura coerența, eficiența și consecvența politicii Parchetului European în materie de urmărire penală în toate statele membre.

Colegiul nu este implicat în decizii operaționale în cazuri individuale. Importanța funcției de procurorul-șef european rezidă și în faptul că, alături de alți doi membri permanenți din Colegiu,  acesta poate face parte din camerele permanente ale Parchetului European, structuri care monitorizează și direcționează investigațiile și urmăririle penale desfășurate în statele membre, dar și coordonarea investigațiilor și urmăririlor penale în cazurile transfrontaliere.

Foto: Marius Vorniceanu / Inquam Photos – Octav Ganea