Nicuşor Dan sesizează Curtea Constituțională în legătură cu legea ce privește protejarea intereselor naţionale în activitatea economică / Parlamentul a instituit o interdicţie, până pe 31 decembrie 2027, privind înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Preşedintele Nicuşor Dan a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, conform unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, transmite Agerpres.

Legea, adoptată pe 8 iunie de Parlament, instituie o interdicţie, până pe 31 decembrie 2027, privind înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută.

De asemenea, legea prevede suspendarea, până la 31 decembrie 2027, a oricăror operaţiuni privind înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la alte societăţi la care statul are calitatea de acţionar.

Conform sesizării, legea a fost adoptată cu încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie interpretate prin prisma art. 20 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, şi art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

Se menţionează că legea criticată reia, la articolele 1-3, arhitectura Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale, care a format obiectul controlului a priori finalizat prin Decizia CCR 589/2020. La momentul respectiv, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile legii sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate.

„Considerentele acestei decizii nu se opun însă admiterii prezentei sesizări. (…) Legea nr. 173/2020 instituia o interdicţie pură şi simplă, fără nicio excepţie, fără un regim diferenţiat de înstrăinare pe pieţe reglementate, fără sancţiunea expresă a nulităţii absolute şi fără nicio intervenţie asupra OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Or, criticile formulate prin prezenta sesizare de neconstituţionalitate privesc tocmai elementele nou introduse”, se arată în sesizarea adresată CCR.

Potrivit documentului, cadrul legislativ de referinţă s-a modificat „substanţial” după anul 2020. Astfel, OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice a fost reformată prin Legea nr. 187/2023, care a instituit Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice, dar şi prin Legea nr. 158/2025.

Conform sesizării, legea criticată încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la calitatea legii: claritate, precizie, previzibilitate şi corelarea legislaţiei.

„În jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a reţinut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permiţând persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act”, transmite Nicuşor Dan.

Totodată, legea intră în coliziune directă cu Legea nr. 48/2025 privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului.

„Legea criticată nu abrogă, nu derogă expres şi nici nu stabileşte vreo regulă de soluţionare a acestui conflict normativ cu Legea nr. 48/2025, contrar art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune”, se mai arată în sesizare.

De asemenea, se atrage atenţia asupra încălcării art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie interpretate prin prisma art. 20 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în absenţa oricărui mecanism compensatoriu pentru terţii cocontractanţi.

„Art. 2 alin. (1) din legea criticată suspendă, până la 31 decembrie 2027, ‘orice operaţiuni privind înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat (…) aflate în curs de realizare’, iar art. 3 alin. (3) sancţionează cu nulitatea absolută actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea regimului instituit. Aceste dispoziţii afectează direct poziţia juridică a investitorilor privaţi angajaţi în procedurile suspendate: ofertanţi declaraţi câştigători prin acte administrative, participanţi care au constituit garanţii sau au achitat avansuri, investitori care au parcurs procedurile de ofertă publică de vânzare autorizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară”, argumentează preşedintele.

În continuare, este invocată restricţia privind libera circulaţie a capitalurilor, prin raportare la art. 63 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.