Marile mize ale bătăliei politice din 2020: Ce obiective au Iohannis, Orban, Ciolacu, Barna, Cioloș și ceilalți

Alegerile parlamentare din acest an sunt aparent mai puțin tensionate decât în trecut, zarurile par aruncate, dar în realitate fiecare partid se luptă pentru fiecare vot. Mizele sunt mari. Nu doar ordinea pe podium este importantă, ci și procentele obținute de primii trei clasați. În cazul partidelor mici, ele își joacă viitorul.

• Bătălia pentru locul 1. Este miza simbolică a acestor alegeri, pentru care se luptă PNL și PSD. Partidul care va lua cele mai multe voturi se va proclama, în mod evident, câștigătorul alegerilor. Dacă vor câștiga liberalii, va fi mai simplu pentru președintele Iohannis să-l desemneze pe Ludovic Orban pentru un nou mandat de premier. Dacă vor câștiga pesediștii, președintele Iohannis va putea mai departe să-l propună tot pe Orban, care va forma majoritatea cu USRPLUS, dar în umbra câștigătorului, deci cu mai puțină legitimitate.
• Bătălia USR/PLUS: pragul psihologic de 20%. Pentru Dan Barna și Dacian Cioloș este vital să obțină un scor cât mai apropiat de PNL și, în tot cazul, peste pragul de 20% pentru a negocia împărțirea posturilor în viitorul guvern de pe poziții de relativă egalitate. În situația în care PNL ar câștiga alegerile cu un scor de peste 30%, iar USR PLUS ar lua sub 20%, raportul de forțe în viitorul guvern s-ar dezechilibra în favorarea liberalilor. Ei vor lua ministerele puternice, iar cei de la USR PLUS vor trebui să se mulțumească cu mai puțin. Dacă în schimb USRPLUS ia peste 20 la sută, iar distanța față de liberali va fi mică, atunci cele două partide vor negocia la sânge. În acest scenariu, formarea guvernului va fi un proces de lungă durată, deoarece liberalii vor trebui să cedeze multe ministere și posturi de conducere în favoarea noului partener de guvernare.
• Bătălia partidelor mici: trecerea pragului electoral de 5%. Datele sondajelor de opinie sunt contradictorii în ce privește partidele mici. Nu este clar dacă Pro România, UDMR și PMP vor intra în viitorul Parlament. Un rateu ar echivala cu dispariția de pe scena politică, mai puțin UDMR care, dacă nu face pragul de 5%, mai are la dispoziție o cale pentru a accede în Parlament: pragul alternativ de 20% în minimum patru județe. Unele sondaje anunță apariția unui nou partid de factură naționalistă, AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), o creație artificială menită să atragă electoratul de factură peremistă (discurs unionist, anti-maghiar). Nu este clar cine și ce interes are să reșapeze acest tip de discurs, dar resursele mari investite în acest partid indică existența unei implicări instituționale. O eventuală intrare a acestui partid în viitorul Parlament ar echivala cu un mic regres democratic.
• Bătălia lui Ludovic Orban. Pentru actualul premier, câștigarea alegerilor este vitală pentru a-și securiza încă un mandat de șef al guvernului și poziția de lider al PNL. Sigur, își va putea păstra aceste poziții și de pe locul doi, însă viitorul arată ceva mai nesigur într-un astfel de scenariu. Pentru Guvernul Orban, câștigarea alegerilor în plină criză sanitară și economică ar reprezenta o performanță cu atât mai mare și o confirmare că măsurile luate au fost cele corecte.
• Bătălia lui Klaus Iohnanis. Președintele s-a pus în fruntea deciziei guvernamentale în timpul pandemiei, deci un eventual eșec guvernamental în alegeri va fi trecut rapid inclusiv în contul său. Un eventual loc doi al PNL ar fi, așadar, și o înfrângere personală pentru șeful statului. Așa se explică în bună măsură și implicarea pe față a președintelui Iohannis în susținerea PNL și atacarea PSD la aproape fiecare ieșire publică în timpul campaniei electorale.
• Bătălia lui Marcel Ciolacu. Noul președinte are nevoie ca de aer de o victorie clară, pentru a se legitima în fruntea partidului. O victorie i-ar oferi ocazia să reclame funcția de premier și să încerce formarea unei majorități în Parlament, chiar dacă șansele de a reuși acest lucru sunt foarte mici. Dacă pierde însă la diferență mare de PNL, își periclitează poziția de lider iar PSD ar putea renunța la discursul moderat pentru a reveni la linia dură.
• Concluzie. Procentele obținute de partide vor fi mai importante chiar decât clasamentul final. Viitorul guvern ar putea fi format din două partide sau din mai multe, în funcție de cum vor performa partidele mari și dacă cele mici vor intra în viitorul Parlament.

PS: Este prima campanie golită aproape total de emoție, deși mize politice majore există. Ele sunt însă mai degrabă mize pentru partide, pentru activiștii lor, mai puțin pentru public. Alegătorii obișnuiți trăiesc alt tip de emoții, frici și angoase generate de pandemie, nu de încleștarea politică.