G4Media.ro

Londra exclude revenirea frizelor de la Parthenon în Grecia

Londra exclude revenirea frizelor de la Parthenon în Grecia

Guvernul britanic a anulat miercuri speranțele privind o întoarcere rapidă în Grecia a frizelor din Parthenon, care sunt expuse la British Museum din Londra, inclusiv sub forma unui împrumut pe termen lung despre care presa britanică a relatat recent, potrivit agenției AFP, citată de boursorama.com.

„Am fost foarte clară că nu cred că ar trebui să fie returnate Greciei”, a declarat ministrul Culturii, Michele Donelan, la BBC, despre această problemă spinoasă aflată în centrul tensiunilor dintre Londra și Atena.

Timp de decenii, Grecia a cerut returnarea unei frize de 75 de metri din Partenon și a uneia dintre faimoasele cariatide din Erechtheion, un mic templu antic situat tot pe Acropole, ambele piese cheie ale British Museum.

Londra susține că sculpturile au fost „achiziționate legal” în 1802 de către diplomatul britanic Lord Elgin, care le-a vândut Muzeului Britanic. Însă Grecia susține că acestea au fost „jefuite” în timp ce țara se afla sub ocupație otomană.

Restituirea frizelor din Parthenon este un subiect extrem de sensibil în Grecia. În Muzeul Acropole, un spațiu lăsat gol este rezervat frizei.

În 4 ianuarie, ziarul britanic The Telegraph a reaprins speranțele grecilor, dezvăluind că președintele British Museum, George Osborne, era pe cale să încheie un acord cu Atena pentru returnarea acestor comori în Grecia în cadrul unui împrumut pe termen lung, un „schimb cultural” care ar permite să se eludeze o lege britanică care împiedică muzeul londonez să își dezmembreze colecția.

O statuie din Insula Paștelui

Comentariile ministrului culturii de miercuri au fost, așadar, un duș rece. „Nu ar trebui să le trimitem (frizele) înapoi și, de fapt, ele aparțin Marii Britanii, unde le îngrijim de mult timp”, a spus ea.

Președintele British Museum, George Osborne, „nu are de gând să le trimită înapoi. Nu aceasta este intenția sa. Nu are nicio dorință în acest sens”, a subliniat ministrul.

Ea a părut să excludă împrumutul pe termen lung care fusese evocat: „Cu siguranță nici asta nu este ceea ce plănuiește”.

În cadrul emisiunii News Agents, ministrul a declarat că ideea împrumuturilor pe 100 de ani „nu este deloc în spiritul legislației”.

Luni, un purtător de cuvânt al guvernului grec a recunoscut că negocierile cu British Museum nu au fost „ușoare”. „Am parcurs un drum lung, s-au făcut pași (înainte) și eforturile continuă”, a spus el.

„Obiectivul este returnarea definitivă” a frizelor, a insistat purtătorul de cuvânt, întrucât Grecia „nu recunoaște posesia sau proprietatea (acestor opere) de către British Museum”.

În ultimii ani, în urma mișcărilor antirasiste, au crescut presiunile pentru ca muzeele occidentale să returneze operele de artă, în special cele obținute în perioada colonială, în țările de origine.

Ministrul britanic a declarat că se teme că o întoarcere a frizelor de la Partenon ar deschide „cutia Pandorei”. „Este o pantă foarte alunecoasă”, a spus ea.

În august, un muzeu din Glasgow, Scoția, a predat Indiei șapte artefacte jefuite din locuri sacre în timpul colonizării din secolul al XIX-lea, fiind prima dată când o instituție culturală din Marea Britanie a făcut acest lucru.

Pe de altă parte, locuitorii din Insula Paștelui din Pacific continuă să ceară Muzeului Britanic să returneze Hoa Hakananai’a, un monolit înalt de 2,4 metri și cântărind patru tone. Acesta a fost scos de pe insulă fără permisiune în 1868 de către navigatorul Richard Powill, care l-a oferit reginei Victoria.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

9 comentarii

  1. Briții zăbăloși doar din furturi s-au dezvoltat, nu prin muncă.

    • Ei nici chiar asa. Dar aici au dat cu oistea in gard. Un furt ramane un furt si dupa 200 de ani. Mai ales in lumea artei.

    • Daca ar accepta cererea Greciei, ar trebui sa înapoieze apoi lumii toate operele de artă furate de-a lungul a sute de ani și ar rămâne în fundul gol.

    • Furt, daca a fost (mai degraba o escrocherie) a fost fata de imperiul Otoman si a fost intrucatva in beneficiul Greciei. Grecia nu putea sa fie parte…
      Nu avem cum sa stim ce ar fi facut turcii cu aceste temple „pagane”, dar acum putem sa reevaluam situatia si sa se ajunga la un consens.
      Grecia (si nu numai) a beneficiat, totusi, de faptul ca meonumentele au fost expse la BM.
      Acum, ca suntem in pace si ca toata lumea e cu ochii pe istorie, nu ar strica cu nimic ca obiectele sa fie repuse in pozitiile pentru care au fost create.
      Si beneficiile din expunere se pot negocia.

  2. Muzeele britanice sunt pline de obiecte furate secole la rând…

  3. Urmașii hoților disprețuiesc acum pe urmasii celor ce au creat acele capodopere,considerându-se creatori de civilizație…câtă „civilizație”…rezultă din refuzul de a restitui obiectele sustrase,cum face orice șuț ordinar

  4. britanicii apara un furt clar. cica lordul elgin le-a cumparat. pai le-a cumparat de la otomani care nu erau proprietari. :))))))
    e ca si cum rusia ar vinde artefacte culturale din ucraina, iar cumparatorii acuzati de furt ar spune ca le-au cumparat legal.

    • Otomanii erau proprietari de drept (ca ne place sau nu, aia era situatia ATUNCI).
      Smecheria lordului Elgin a scos din ghiarele otomanilor niste valori culturale universale.
      Erdogan daca vrea poate sa demoleze Agia Sofia pentru ca e mostenire de la Mahomed 2. Daca voiati sa fiti proprietari trebuia sa o fi aparat atunci, nu sa va uitati…

    • Asta e cand nu ai termen de referinta.
      Comparatia este fara sens.
      Acum nimeni nu recunoaste apartenenta Ucrainei la Rusia. Comparatie fara sens.
      In sec XIX Imperiul otoman era recunoscut oficial de catre coroana britanica. Cu ambasador si tot protocolul. (Nu mai zicem ca Anglia a sustinut militar Turcia impotriva Rusiei ceea ce nu era in beneficiul Principatelor dar sa lasam istoricii AUR sa reclame. Iar smecheria a fost (atunci) in paguba sultanului si in beneficiul conservarii patrimoniului culturii vechii Grecii.
      Nu judecati faptele de acum 200 de ani cu ceea ce stim acum!