Liderul sârbilor din Bosnia-Herțegovina amenință NATO cu o confruntare armată, în cazul unei intervenții occidentale în zonă

Membrul sârb al preşedinţiei tripartite a Bosniei-Herţegovina, Milorad Dodik, a declarat că Republika Srpska (RS), entitatea sârbă a statului, este pregătită de un conflict armat în ţară şi că în acest caz îşi va chema prietenii să o apere, relatează joi agenţia de presă croată HINA, citată de Agerpres.

„Dacă va fi necesar, ne vom apăra şi cu propriile noastre forţe. Dacă se va ajunge ca NATO să spună că vor interveni, vom cere ajutor din partea prietenilor noştri care ne-au spus clar că nu-şi vor abandona prietenii la nevoie”, a afirmat miercuri Dodik într-un interviu acordat televiziunii de stat a RS.

Liderul sârb bosniac nu a precizat la ce prieteni străini se referă.

Milorad Dodik a spus săptămâna trecută că va propune ca parlamentul RS să adopte o lege în baza căreia aceasta să se retragă din acordurile privind crearea unor instituţii naţionale ca forţele armate, agenţiile de securitate şi autorităţile judiciare, aminteşte HINA. Deşi Dodik a explicat atunci că acest lucru va întări autonomia RS în cadrul Bosniei-Herţegovina, el a asigurat acum că scopul este o „disoluţie paşnică” şi şi-a exprimat încrederea că armata Bosniei-Herţegovina nu va reacţiona.

„Ştiu că niciun sârb din cadrul forţelor armate nu va accepta să ia parte la o acţiune militară împotriva Republicii Srpska. Cred că nici majoritatea croaţilor nu vor face acest lucru”, a spus el.

Ceilalţi doi membri ai preşedinţiei tripartite, Sefik Djaferovic (bosniac) şi Jeliko Komsic (croat), au atenţionat că o tentativă de acest fel va determina un răspuns prompt.

„Dacă comunitatea internaţională nu reacţionează, forţele statului vor răspunde cu orice preţ, pentru că disoluţia se exclude. Nu se va permite secesiunea niciunui centimetru din Bosnia-Herţegovina”, se arată într-o luare de poziţie comună a celor doi, citată de HINA.

Acordul de pace de la Dayton care a pus capăt războiului intercomunitar din Bosnia (1992-1995, soldat cu 100.000 de morţi) a consacrat divizarea ţării în două entităţi, una sârbă şi cealaltă croato-musulmană, legate prin instituţii centrale, instituţii ce s-au coagulat de-a lungul anilor în urma reformelor efectuate de comunitatea internaţională, în special de ţările occidentale.

Dar Milorad Dodik le contestă, în special armata şi justiţia, şi vorbeşte adeseori despre eventualitatea unei independenţe pentru entitatea sârbă, susţinând că Bosnia este un ‘experiment’ al comunităţii internaţionale şi o ‘ţară imposibilă’.

Forţele armate comune, care numără 10.000 de soldaţi şi personal civil, a fost înfiinţate în 2006, la 11 ani după conflict. Această reformă, acceptată la vremea respectivă şi de către reprezentanţii politici sârbi, este considerată drept crucială pentru integritatea teritorială a Bosniei-Herţegovina.

Sursa foto: Facebook/ Milorad Dodik