Le Point: „Cordonul sanitar s-a rupt”: de ce România îngrijorează Bruxelles-ul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Analiză a publicației franceze Le Point, via Rador: După ce a înlăturat coaliția de guvernare, Partidul Social Democrat a declanșat o nouă criză politică. Extrema dreaptă pândește. O nouă perioadă de incertitudine a început în România. După doi ani electorali turbulenți și alegeri prezidențiale anulate pe fondul interferențelor Rusiei în favoarea unui candidat de extremă dreapta, fragila coaliție care guvernase țara din decembrie 2024 s-a prăbușit.

Situație care deschide o perioadă de negocieri pentru formarea unei noi coaliții parlamentare, după doar zece luni din mandatul premierului liberal Ilie Bolojan.

Moțiunea de neîncredere adoptată împotriva guvernului a fost inițiată de Partidul Social Democrat (PSD), cel mai mare partid din Parlament, cu care PNL formase o coaliție pro-europeană după ultimele alegeri. Cu toate acestea, pe 23 aprilie, PSD și-a anunțat retragerea din guvern, după săptămâni de criză latentă între cei doi parteneri.

Social-democrații îl critică pe premierul liberal pentru măsurile economice nepopulare de combatere a deficitelor și a inflației (aproape 10%, cea mai mare din Uniunea Europeană). Odată cu măsurile de austeritate susținute la București, un segment al electoratului de centru-stânga este tentat de partidele populiste de extremă dreapta.

Dar, pentru prima dată, manevra de răsturnare a guvernului implică atât centrul-stânga, cât și extrema dreaptă. PSD a provocat indignare din partea oponenților săi prin încheierea unei alianțe temporare cu partidul AUR (Alianța pentru Unitatea Românilor, extremă dreaptă).

Acesta din urmă, condus de George Simion, fost lider de galerie care a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, speră să declanșeze alegeri parlamentare anticipate. Partidele de centru-dreapta și aproximativ treizeci de ONG-uri au condamnat această „alianță a rușinii”, acuzând stânga de o derivă „antieuropeană”.

PSD susține că nu a semnat „niciun acord politic pentru perioada care urmează moțiunii de cenzură”. Dar, în fapt, a afectat, pentru prima dată, „frontul republican” românesc, regula implicită de izolare a extremei drepte care până atunci făcuse posibilă limitarea, chiar dacă imperfectă, a ascensiunii la putere a partidelor ultranaționaliste și populiste.

De la alegerile parlamentare din 2024, Adunarea Națională a Românilor a inclus trei partide de extremă dreapta: AUR, POT (Partidul Tineretului Român), fondat de unul dintre disidenții săi, și SOS România, care este mai radical antieuropean, anti-vaccin și pro-rus. Împreună, aceste trei partide dețin peste o treime din locuri. România, o țară cheie NATO în Europa de Est, la granița cu Ucraina, are și o graniță comună cu Moldova, o țară vorbitoare de limba română pe care liderul naționalist al partidului AUR ar dori să o anexeze.

La alegerile prezidențiale, George Simion a ieșit învingător în primul tur, cu peste 40% din voturi. Blocul republican, care i-a permis primarului independent al Bucureștiului, Nicușor Dan, să fie ales președinte, s-ar putea să nu reziste altor atacuri.

După votul de neîncredere, social-democrații speră să negocieze dintr-o poziție de forță. Liderul lor, Sorin Grindeanu, este cel mai probabil candidat pentru a fi numit prim-ministru… și pentru a încerca să formeze o coaliție și mai instabilă decât precedenta, cu partide de extremă dreapta care pândesc și urcă tot mai sus în sondaje, în timp ce reformele economice rămân în curs de desfășurare.

Traducerea Rador: Rodezia Costea