VIDEO La dispariţia unei legende: Povestea curajosului Niki Lauda

Fostul multiplu campion de Formula1, austriacul Niki Lauda, s-a stins din viaţă la vârsta de 70 de ani. Povestea sa începe în cartierul vienez Pötzleinsdorf, unde a dezvoltat o pasiune pentru viteză încă de mic, scrie postul de radio Deutsche Welle.

„M-am săturat de condus pe circuit”, spunea Lauda în 1979. La vremea aceea era deja un nume în Formula1. Câştigase două din trei titluri mondiale şi supravieţuise unui accident cumplit. Mai târziu a revenit pe pistă. O astfel de viaţă duce numai un sportiv care practică disciplina aleasă cu trup şi suflet. Aşa că declaraţia sa din 1979, „M-am săturat de condus pe circuit”, era greu de crezut.

Andreas Nikolaus Lauda, căruia toată lumea îi spunea Niki, a avut mereu nevoie de ritm, de competiţie, de luptă. Ca proprietar al mai multor companii aeronautice a fost îngenuncheat, dar s-a ridicat. A încasat lovituri dure, dar nimic nu l-a scos complet din cursă. A fost un învingător.

Niki Lauda s-a născut într-o familie înstărită din Viena, familie care s-a opus dorinţei sale de a intra în lumea curselor de maşini. Bunicul său, Hans Lauda, membru în Consiliul de Supraveghere al „Erste Bank” Austria i-a sabotat primul contract de sponsorizare. Startul lui Niki n-a fost uşor.

Pentru a-şi putea asigura un loc în Formula1 s-a îndatorat cu 2 milioane de şilingi. „Poate de aceea am devenit atât de bun”, spunea zâmbind, într-un interviu pentru ORF, pilotul. Şi tocmai aspectul acesta face interviul postului ORF atât de special: Niki Lauda zâmbind. Cu bunicul său nu s-a împăcat niciodată, lucru pe care l-a regretat mai târziu.

Calul negru pe fond galben. March-Ford, prima sa echipă, a dat faliment. Britanicii din B.R.M. l-au primit la ei, iar Lauda s-a dovedit a fi atât de bun încât Enzo Ferrari i-a oferit un contract la Ferrari, alături de Clay Regazzoni. Echipa din Maranello nu mai câştigase un titlul mondial din 1964.

Acest pilot tânăr, talentat şi ambiţios din Viena i-a redat Scuderiei încrederea în sine. Că era de neoprit a demonstrat-o episodul din 1973, la Zandvoort, când britanicul Roger Williamson a avut un accident cu maşina de curse. Autovehiculul a luat foc. Ceilalţi participanţi, inclusiv Lauda, şi-au continuat cursa fără să-l ajute. Nu şi-a dat seama de gravitatea situaţiei, spunea atunci Lauda. Un reporter a reuşit să-l provoace: „Sunt pilot de curse, nu pompier!”.

Împreună cu Luca di Montezemolo şi constructorul Mauro Forghieri, Lauda a readus pe podium echipa Ferrari care, în 1975, a dominat sezonul. A devenit campion mondial. O realizare incredibilă. Ce ar mai fi putut să urmeze?

Accidentul din 1976. A urmat 1 august 1976. Marele Premiu al Germaniei, pe Nürburgring. În cursă era înscris şi carismaticul James Hunt (Marea Britanie). Înaintea startului pe Nürburgring plouase. Ulterior, Lauda a menţionat că maşina avea o problemă la suspensie.

În timpul celui de-al doilea tur de pistă, bolidul lui Lauda se izbeşte de terasament, se răstoarnă pe circuit şi ia foc. Aproape 200 de litri de carburant se scurg rapid din rezervor. Pilotul rămâne blocat în maşină. Mai mulţi colegi încearcă să-l scoată.

Singurele înregistrări video de atunci aparţin unor amatori întrucât cameramanii nu se concentrau în momentul respectiv pe acel segment de pistă. În accident Lauda şi-a pierdut casca. A suferit arsuri grave la nivelul capului. Afectate i-au fost şi căile respiratorii.

Din cauza medicamentelor prescrise ulterior, pilotul a avut probleme cu rinichii. În 1997 fratele său i-a donat un rinichi. Ceva mai târziu i-a fost înlocuit şi cel de-al doilea. Donatoare a fost soţia sa, Birgit. Boala de plămâni de care suferea Lauda a necesitat şi un transplant pulmonar, efectuat anul trecut.

La 42 de zile de la accident, Lauda îşi conducea din nou bolidul. Italienii îi găsiseră deja un înlocuitor, lucru care l-a iritat pe austriac. La Monza a ocupat poziţia a patra. „Revenirea sa după accident a fost cel mai mare act de curaj la care am asistat vreodată”, declara atunci pilotul de curse Jackie Stewart. A urmat cel de-al doilea campionat mondial, în 1977, răcirea relaţiilor cu Enzo Ferrari, retragerea în 1979, prima companie de zbor „Lauda Air”.

În 1982 s-a întors pe circuit pentru McLaren. Doi ani mai târziu devenea din nou numărul unu mondial surclasându-l la doar un punct distanţă pe coechipierul său Alain Prost.

În 1985 Niki Lauda se retrage definitiv din cursele auto. Dintr-un pilot de Formula1, Lauda a devenit om de afaceri şi pilot de avion. Nu întotdeauna a avut succes, dar s-a dovedit a fi un adevărat maestru în arta supravieţuirii.

Accidentul aviatic din Thailanda. Pe 26 mai 1991, pe fondul unor probleme tehnice, cursa Lauda Air 004, care a decolat de la Bangkok cu destinaţia Viena, s-a prăbuşit în Thailanda. 223 de oameni au murit. Ulterior, fostul pilot de Formula1 a vândut Lauda Air companiei Austrian Airlines.

În 2003, Lauda a preluat operatorul charter Aero Lloyd Austria pe care l-a relansat sub numele de Fly Niki. Din când în când, pasagerii companiei se bucurau de prezenţa sa la bordul avionului întrucât fostul pilot de curse obţinuse un brevet de pilot.

În vara anului 2018, Lauda s-a confruntat cu probleme grave de sănătate. A suferit un transplant pulmonar. Şi-a revenit destul de greu în urma operaţiei. În ianuarie 2019 a ajuns din nou în spital din cauza unei gripe.

Pe 22 februarie, în ziua în care a împlinit 70 de ani, le-a mulţumit printr-un scurt mesaj audio pe postul ORF celor care l-au felicitat: „O să revin în forţă!” N-a mai apucat să-şi ţină promisiunea. Pe 20 mai 2019, Andreas Nikolaus Lauda a pierdut lupta cu boala. În urma sa au rămas cinci copii.