Kremlinul se așteaptă ca Ucraina să își asume „situația reală” și să accepte cererile Rusei pentru a negocia o încetare a focului

Rusia se aşteaptă ca Ucraina să conştientizeze „situaţia reală” care se creează în prezent pe teren şi, prin urmare, să accepte cererile Moscovei de a negocia o încetare a focului, a declarat joi Kremlinul, citat de EFE şi Interfax, citate de Agerpres.

„Moscova aşteaptă de la Kiev să-i accepte cererile şi să conştientizeze situaţia reală, cea care există de facto astăzi”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Reprezentantul Kremlinului a răspuns astfel unei întrebări despre declaraţiile fostului secretar de stat american Henry Kissinger asupra situaţiei în Ucraina şi aşteptările Moscovei, notează EFE.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins cu fermitate anterior ideea lansată de unii lideri politici occidentali, printre care şi Kissinger, de a ceda teritorii Rusiei pentru a se ajunge la pace.

Zelenski a criticat afirmaţiile făcute la Forumul de la Davos de către Kissinger, care sugerase marţi că discuţiile de pace ar trebui să urmărească crearea graniţelor de-a lungul „liniei de contact” în Donbas, aşa cum era situaţia înaintea intervenţiei militare ruse.

Fostul secretar de stat american afirmase: „Negocierile trebuie să înceapă în următoarele două luni înainte de a apărea tulburări şi tensiuni care nu vor fi depăşite uşor. În mod ideal, linia de demarcaţie ar trebui să fie o revenire la status quo-ul de dinainte”.

„Continuarea războiului dincolo de acest punct nu ar însemna libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei însăşi”, a remarcat Kissinger.

Rusia cere Ucrainei să accepte independenţa peninsulei Crimeea, anexată în 2014, şi a autoproclamatelor republici populare Doneţk şi Lugansk, iar între timp a început să forţeze rusificarea teritoriilor pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei.

Zelenski a comparat opiniile lui Kissinger cu ceea ce s-a întâmplat cu Germania nazistă în 1938, când încercările de a calma agresorul constând în concesii teritoriale nu au stins apetitul german pentru mai multe teritorii.

Impresia este că „pe calendarul domnului Kissinger nu este 2022, ci 1938 şi el a crezut că vorbeşte publicului nu la Davos, ci celui de atunci de la Munchen”, a spus sarcastic preşedintele ucrainean.

„Apropo, în anul 1938, când familia domnului Kissinger evada din Germania nazistă, el avea 15 ani şi înţelegea totul perfect. Şi atunci nu s-a auzit de la el că ar trebui ca lumea să se adapteze naziştilor, în loc să fugă sau să lupte cu ei”, a subliniat Zelenski în mesajul său video.

„Indiferent ce ar face Federaţia Rusă, se găseşte în lume cineva care să spună: ‘Haideţi să ţinem cont de interesele ei. Anul acesta la Forumul Economic (de la Davos) această idee s-a auzit din nou'”, a remarcat Zelenski în discursul său video de miercuri seara, difuzat joi de agenţiile ucrainene de presă.

Şi aceasta „în pofida miilor de rachete ruseşti care lovesc Ucraina. În ciuda zecilor de mii de ucraineni ucişi. În ciuda (a ceea ce s-a întâmplat la) Bucea şi Mariupol etc. În pofida oraşelor distruse. În pofida ‘lagărelor de filtrare’ construite de statul rus, în care ei ucid, torturează, violează şi umilesc (ucrainenii) pe bandă rulantă”, a declarat Zelenski.

De aceea, în spatele tuturor acestor speculaţii geopolitice ale celor care sfătuiesc Ucraina să dea ceva Rusiei, „marii analişti geopolitici sunt mereu reticenţi în a vedea oameni obişnuiţi. Ucraineni obişnuiţi. Milioanele de persoane care locuiesc efectiv pe teritoriul pe care ei propun să fie cedat pentru iluzia păcii”, a afirmat Zelenski.

După ce a subliniat că „nimeni nu a fost pregătit să-şi asume curajul cu care poporul ucrainean îşi apără ţara”, Volodimir Zelenski a afirmat că „trebuie să facem tot posibilul pentru ca lumea să capete obiceiul permanent de a lua în considerare Ucraina, pentru ca interesele ucrainenilor să nu fie subestimate în comparaţie cu interesele celor care se grăbesc spre o nouă întâlnire cu dictatorul” Vladimir Putin.

Invazia rusă care a început la 24 februarie a avut deja o primă fază în 2014, când trupele ruse au invadat şi anexat peninsula Crimeea.

În acelaşi an, în Donbasul ucrainean (care include regiunile Lugansk şi Doneţk), gherilele proruse au început să lupte împotriva guvernului de la Kiev, ajutate de forţele trimise de Moscova, într-un conflict care a continuat de atunci.

Noua invazie rusă în Ucraina – din care tocmai s-au scurs trei luni, în care Rusia a înregistrat mai multe eşecuri, inclusiv în preluarea controlului asupra Kievului şi a vestului ţării – s-a concentrat în ultimele săptămâni pe ocuparea Donbasului, după ce forţele ruse au ocupat oraşul sudic Mariupol, pentru a realiza un coridor de legătură între estul şi sudul Ucrainei.

Sursa foto: Unsplash / Paul G