JustNews: După 9 ani de procese, Sorin Ovidiu Vântu a scăpat de plata a 3 milioane de dolari pentru că n-a prejudiciat Banca Română de Scont, care a intrat în faliment, a decis definitiv Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

După 9 ani de procese, Sorin Ovidiu Vântu a scăpat de plata a 3 milioane de dolari pentru că n-a prejudiciat Banca Română de Scont, care a intrat în faliment, a decis definitiv, în 26 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea, arată publicația JustNews.

• Detalii soluţie: Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă Banca Română de Scont S.A., prin lichidator judiciar Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, împotriva încheierilor din 9 aprilie 2024, 21 mai 2024 şi 4 iunie 2024 şi a deciziei civile nr. 1024 din 18 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă în dosarul nr. 11350/3/2017*, în contradictoriu cu intimatul-pârât Vîntu Ovidiu Sorin. Definitivă.

În martie 2017, arată Just News, reclamanta Banca Română de Scont, instituție bancară aflată în faliment (prin lichidator – Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare), l-a chemat în judecată pe afaceristul Sorin Ovidiu Vântu (SOV), solicitând instanței următoarele:

• obligarea pârâtului la daune interese compensatorii în sumă de 3,12 milioane USD, pe temeiul art. 998, 1000 al. 3 și 1546 Cod civil-1865;
• obligarea aceluiași pârât la contravaloarea beneficiului nerealizat, adică dobânda legală-aferentă echivalentului in lei a sumei de 3,12 milioane USD de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a debitului principal, conform art. 1088 Cod civil 1865 si
• anularea, ca fiind false, a documentelor/ operațiunilor bancare privind creditoarea și debitoarea, fără justă cauză, a conturilor bancare, deschise în BRS – Sucursala București, ale unor terțe persoane fizice/juridice, produse, ca în mod ilegal de operare, în scopul asigurării din resursele BRS, prin delapidarea acesteia, a surselor bănești instituite și utilizate de pârâtul SOV pentru finanțarea Gelsor SA și crearea, astfel, a unui drept de creanță concesionat/novat încasând 3,12 milioane USD.

Trei ani mai târziu, în martie 2020, o instanță de la Secția a VI-A Civilă a Tribunalului București a respins pretențiile formulate de Banca Română de Scont S.A. După cum se arăta în motivarea instanței, în cauză nu s-a probat existența cumulativă a condițiilor cerute imperativ de art. 998 Cod civil-1865, pentru instituirea răspunderii delictuale în sarcina pârâtului.

Astfel, în succesiunea operațiunilor financiar-contabile și bancare, a cesiunilor/novațiilor de creanță, care au avut ca suport convențional inițial convenția de finanțare nr. 220/01.07.2000  dintre Sorin Ovidiu Vântu și societatea Mobilier Network SA (fostă GelsorNetwork), nu s-au identificat, în concret, faptele ilicite delictuale săvârșite de pârât și nici  documentele pretins false și componente valorice ale prejudiciului total invocat de reclamantă.

De asemenea, din complexitatea și multitudinea de obiective verificate, disjunse prin Ordonanța din 22.09.2014 dată de Procurorul general, nu au rezultat acte și fapte ilicite comise de pârât, privind finanțările succesive, relațiile directe între FNI, BRS și BID, cu referire la cash-flow-urile BRS, determinate în raport cu beneficiarii finali, respectiv pârâtul și companiile sale și altele, nefiind stabilită existența și întinderea prejudiciului invocat prin acțiune, mai preciza instanța de fond. În consecință, tribunalul a reținut că, în speță, nu au fost întrunite condițiile  răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtului, pe temeiul art. 998 Cod civil-1865, situație în care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nemulțumită atunci de sentință, Banca Română de Scont a atacat-o la instanța superioară, dar Curtea de Apel București a respins apelul ca nefondat. Din nou, soluția a fost atacată de avocații Băncii Române de Scont, de data asta la instanța supremă, după care ÎCCJ a retrimis dosarul tot la Curtea de Apel București, care, la mijlocul anului 2024, a respins apelul ca nefondat.

Citește integral pe Just News.