Justiţia europeană confirmă o decizie a Parlamentului European de a recupera 303.200 de euro primiţi de Jean-Marie Le Pen, liderul extremei drepte franceze

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat miercuri o decizie a Parlamentului European de a recupera suma de 303.200 de euro primită ca deputat european, dar cheltuită în mod necuvenit de Jean-Marie Le Pen, liderul istoric al extremei drepte franceze, care a decedat la începutul anului 2025, relatează agențiile de știri Reuters şi AFP, citate de News.ro.

Instanţa a respins recursul formulat de moştenitoarele lui Jean-Marie Le Pen împotriva unei decizii care îi impunea fostului lider francez al Frontului Naţional (în prezent RN) să ramburseze aproximativ 300.000 de euro pentru cheltuieli nejustificate efectuate în calitate de eurodeputat.

Marine Le Pen, Yann Maréchal şi Marie-Caroline Olivier, fiicele lui Jean-Marie Le Pen, care a murit în luna ianuarie a acestui an, au contestat, în calitate de moştenitoare, cererea formulată de Parlamentul European în 2024.

Jean-Marie Le Pen solicitase tribunalului UE să anuleze o decizie a secretarului general al Parlamentului European de a recupera aceste fonduri. Această decizie susţinea că fondatorul şi fostul preşedinte al Frontului Naţional (FN) a facturat în mod necorespunzător cheltuieli personale în cadrul unei linii bugetare corespunzătoare costurilor mandatului său de deputat european.

Rassemblement National (RN) a înlocuit în 2018 Frontul Naţional.

Instanţa UE a respins recursul moştenitoarelor, precum şi acuzaţiile de procedură inechitabilă, potrivit unui comunicat de presă. Cazul decis miercuri de judecătorii europeni de la Luxemburg se referă la cheltuielile lui Jean-Marie Le Pen, pe care Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) le-a detaliat într-un raport de anchetă: pixuri, cărţi de vizită, cravate, o umbrelă, cântare de bucătărie, ceasuri de birou, brăţări de conectare, ochelari de realitate virtuală şi 129 de sticle de vin. Aceste achiziţii, efectuate în calitatea sa de deputat european, au fost considerate neregulamentare.

Timp de aproape un deceniu, între 2009 şi 2018, când era membru al Parlamentului European, cofondatorul Frontului Naţional a reuşit să factureze aceste cheltuieli din „linia bugetară 400”, destinată să acopere cheltuielile de funcţionare în singura instituţie aleasă din UE.

El a fost chemat să dea socoteală în ianuarie 2024. Secretarul general al Parlamentului l-a informat apoi pe eurodeputatul nonagenar (el a stat în funcţie până în 2019) cu privire la neregulile de care a fost acuzat şi i-a dat două luni pentru a prezenta observaţii.

În hotărârea sa, CJUE a notat că procedura Parlamentului care a dus la cererea de rambursare „nu este contrară principiilor securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime”.

Contactat de AFP, Parlamentul European a declarat că „a luat act” de decizia instanţei.

Cele trei moştenitoare, Marie-Caroline Olivier, Yann Maréchal şi Marine Le Pen, „vor studia decizia împreună cu toţi moştenitorii”, a declarat pentru AFP anturajul lui Marine Le Pen. Un recurs limitat la chestiuni de drept poate fi depus la Curtea de Justiţie a UE în termen de două luni şi zece zile de la notificarea deciziei.

Fostul FN, devenit Rassemblement National în 2018 şi condus în prezent de eurodeputatul Jordan Bardella, a fost afectat de o serie de scandaluri de finanţare politică. Acest caz este separat de cel al asistenţilor parlamentari ai fostului Front Naţional (acum RN), care a dus la condamnarea la Paris, la începutul anului 2025, a mai multor figuri ale partidului, inclusiv a lui Marine Le Pen, fiica cea mică a lui Jean-Marie Le Pen, care are ambiţii prezidenţiale, dar are propriile probleme cu justiţia.
Miercuri, Curtea Uniunii Europene a respins recursul formulat de moştenitorii lui Jean-Marie Le Pen împotriva unei decizii care îi impunea fostului lider francez al Frontului Naţional (în prezent RN) să ramburseze aproximativ 300.000 de euro pentru cheltuieli nejustificate efectuate în Parlamentul European. Cele trei fiice ale lui Jean-Marie Le Pen, care a murit în luna ianuarie a acestui an, contestau cererea formulată de Parlamentul European în 2024.