Julian Assange – jurnalist inocent, hacker sau spion rus? Câtiva ziariști explică ce cred despre fondatorul Wikileaks

Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a fost arestat săptămâna trecută de polițiștii britanici, după ce a petrecut aproape șapte ani în ambasada Ecuadorului de la Londra. Creatorul și directorul cunoscutei organizației nonguvernamentale internaționale care publică documente ce nu sunt destinate publicului, provenite în general din surse anonime, și-a petrecut ultimii șapte ani în ambasada țării sud-americane, unde primise azil politic pentru a evita extrădarea în Suedia într-un dosar în care era acuzat de hărțuire sexuală.

Assange riscă acum să fie extrădat în Statele Unite, pentru a face față acuzațiilor că a ajutat-o pe fosta analistă militară Chelsea Manning să acceseze sistemele guvernamentale americane pentru a descărca materiale secrete, publicate ulterior de către Wikileaks. Arestarea lui Assange a reaprins discuția despre statutul său, iar caracterizările lui sunt dintre cele mai diverse: jurnalist nevinovat, care a expus ilegalitățile guvernamentale, hacker care lucrează în favoarea publicului, unul dintre agenții favoriți ai Kremlinului, spion Mossad etc. G4Media.ro a întrebat mai mulți jurnaliști cine este cu adevărat fondatorul Wikileaks.

În 2010, la patru ani de la înființarea Wikileaks, Assange a publicat celebrele telegrame ale diplomaților din Departamentul de Stat care dezvăluiau cazuri de corupție, crime de război și abuzuri ale drepturilor omului, inclusiv cum militari americani aflați într-un elicopter au omorât civili irakieni. Ulterior, în campania electorală din Statele Unite din 2016, Wikileaks a făcut publice documente secrete aparținând Partidului Democrat și directorului campaniei lui Hillary Clinton, John Podesta, despre care serviciile occidentale de informații susțin că îi fuseseră livrate de hackerii ruși afiliați agenției GRU de informații militare.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

După ce, în 2010, justiția suedeză a anunțat că dorește să-l interogheze pe Assange în legătură cu acuzațiile de agresiune sexuală și de viol aduse de două femei, iar autoritățile americane au lansat o anchetă privind Wikileaks, cazul său juridic, extrem de complex, îl determină pe fondatorul organizației nonguvernamentale, care se afla în Anglia, ca pe 19 iunie 2012 să se refugieze în ambasada ecuadoriană de la Londra, unde cere azil politic.

În ultimii ani însa, relația dintre ecuadorieni și Assange s-a deteriorat vizibil. În decembrie 2018, președintele ecuadorian Lenin Moreno i-a cerut fondatorului Wikileaks să părăsească ambasada țării sale de la Londra. Săptămâna trecută, oficialii ecuadorieni au anunțat că i-au retras lui Assange statutul de refugiat după ce Wikileaks a publicat „Ina Papers” documente extrem de jenante pentru Moreno, deoarece includ printre altele e-mailurile personale ale președintelui și soției, suspectaţi de corupţie. Aproape imediat, ecuadorienii au permis polițiștilor britanici să între în misiunea diplomatică, ca să îl aresteze.

În acest moment, Assange – care este deținut în închisoare HMP Wandsworth din Londra și ar putea fi închis pentru 12 luni din cauza că a încălcat termenii unei eliberări condiționate – riscă să fie extrădat în Statele Unite. Analiștii cred ca formalitățile legale din Marea Britanie și eventualul sau proces în SUA ar putea dura luni și chiar ani de zile. Dacă va fi găsit vinovat de justiția americană, Assange riscă cinci ani de închisoare.

Jennifer Robinson, avocata lui Assange, a declarat că va lupta împotriva cererii de extrădare în Statele Unite. Ea a spus că situația australianului în vârstă de 47 de ani stabilește un „precedent periculos” în care orice jurnalist ar putea să se confrunte cu acuzațiile venite din partea oficialilor americani pentru „publicarea de informații adevărate despre Statele Unite.”

Assange, Manning si Wikileaks

Potrivit informațiilor, în perioada ianuarie-mai 2010, Chelsea Manning a descărcat patru baze de date de la diferite departamente și agenții guvernamentale americane. Aceste informații, în cea mai mare parte a lor secrete, au fost oferite spre publicare celor de la Wikileaks, în ceea ce oficialii americani au numit ca fiind „una dintre cele mai mari scurgeri de informații clasificate din istoria SUA.”

În 2013, Manning a fost declarata vinovata de spionaj și alte infracțiuni, fiind condamnată la 35 de ani de închisoare. Ea a fost însa grațiată de fostul președinte Barack Obama și eliberată în 2017. La începutul acestui an, Manning a fost închisa din nou pentru că a refuzat să depună mărturie într-o investigație majoră legată de Wikileaks.

La rândul sau, arestarea lui Julian Assange de către detectivii londonezi a repus pe tapet discuția despre adevărată misiune a fondatorului Wikileaks și a organizației sale, căci, în mai puțin de un deceniu, Assange a trecut de la statutul de ziarist vedetă, care a publicat secrete de stat compromițătoare, și apărător al libertății de exprimare, la cel de hacker care a sabotat campania electorală a democratei Clinton și la cel de posibil spion rus, colaborator al televiziunii de stat de la Moscova.

De ani de zile, Wikileaks a fost considerat locul ideal pentru publicarea informațiilor secrete. Site-ul, care are circa 100 de angajați în întreaga lume, și-a dezvoltat o acoperire largă, a lucrat cu multe organizații media majore și, în general, a făcut eforturi puternice pentru protejarea surselor. Rolul pe care l-a avut în alegerile pentru Casă Albă din 2016 și percepția că a ajutat regimul de la Kremlin să încline balanța în favoarea candidatului republican Donald Trump au afectat însa prestigiul Wikileaks (Merită menționat însa că Assange nu a fost pus sub acuzare în legătură cu acuzațiile privind amestecul rușilor în alegerile prezidențiale din 2016, dar compania sa a fost acționată în judecată, alături de Rusia și de campania lui Trump, de către avocații Partidului Democrat).

Ca să încercam să facem un pic de lumina în acest caz, G4Media.ro a întrebat mai mulți jurnaliști ce cred despre fondatorul Wikileaks. Iată mai jos răspunsurile lor la întrebarea: „Este Assange un jurnalist nevinovat sau altceva (hacker, spion, agent al Rusiei etc.)?”

Guido Romeo, ziarist la publicația italiana Il Sole24Ore și președintele Facta, un centru nonprofit pentru jurnalism: „Aceasta este, desigur, întrebarea crucială despre Assange. Acestea fiind spuse, noi putem doar specula dacă el este ceva diferit de un jurnalist, deoarece nu este acuzat în mod oficial de spionaj.

Cea mai importantă parte a „afacerii Assange” nu este cine este cu adevărat Julian, ci felul în care guvernul Marii Britanii va acționa mai departe în acest caz. Aprobarea unei cereri de extrădare pentru acuzații minore, respectiv să sugerezi cuiva să spargă o parolă, ar deveni un precedent legal care ar putea expune la riscuri deschise multe alte persoane, așa cum sunt ziariștii și activiștii.”

Binoy Kampmark, lector la RMIT University în Melbourne și editor colaborator la CounterPunch: „Aș spune că Assange este un jurnalist-editor, care combină problema căutării de informații, clasificate sau nu, pentru a o publica astfel încât publicul să decidă. Jurnalismul său se bazează, cu alte cuvinte, pe filosofia lui: de a raporta abuzurile de putere (ale guvernului, corporațiilor), dar de a obține materiale (prin hacking, de la avertizori de integritate, prin scurgeri de informații) care susțină aceste acuzații.

Eforturile de a-l eticheta drept un spion rus, un agent străin, un misogin, un chiriaș rău în ambasada ecuadoreană servesc doar că exerciții de delegitimizare a proiectului de către instituțiile din domeniul securității și a celor pe care le înglobeazi acestea.”

Crina Boroș, jurnalistă premiată din domeniul informației digitale, cu sediul la Londra: „Ar trebui să-l întrebi asta pe Julian Assange. Acestea fiind spuse, dacă un jurnalist a primit informații despre o figură politică publică, cum ar fi, de exemplu, Hillary Clinton, el le-ar publica imediat, după ce – bineînțeles – verificarea lor, anonimizarea surselor vulnerabile, condițiile de relatare și dreptul de a comenta au fost îndeplinite. Să aștepți ca persoană respectivă să candideze ar putea să fie alegerea unora dintre editorii de știri, care au întotdeauna nevoie de o informație majoră pentru programul de știri – lucru care însă nu este esențial pentru reporterii de investigație.

Dar poate că Assange este doar un editor politic activist. Privește însa în jurul tău și spune-mi cine nu e.”

Malcolm Beith, jurnalist american: „Nu cred în publicarea masivă de materiale clasificate fără a lua în considerare consecințele, dar cred în transparență. Sunt de părere că acuzațiile de viol împotriva lui Assange sunt grave, dar ar trebui eliminate complet din contextul faimei și notorietății sale. Acest lucru va fi însa dificil, având în vedere faima sa globală actuală.

Cred că Statele Unite ar trebui să fie foarte precaute în urmărirea penală a lui Assange. El e un anumit tip de jurnalist, dar un fel diferit de cel cu care noi și tribunalele suntem obișnuiți.”

Surse: BBC, NPR

Foto: Contul personal de Facebook Julian Assange