G4Media.ro

Judecătorul militar despre cazul locțiitorului șefului serviciului secret al Armatei acuzat că…

Judecătorul militar despre cazul locțiitorului șefului serviciului secret al Armatei acuzat că a delapidat fondul de război cu ștampila comandantului pentru felicitări: ”Faptele sale au fost indirect încurajate de erori evidente de securitate în cadrul instituției”

Judecătorul Curții Militare de Apel București, George Matei – cel care l-a arestat pe generalul (r) Iulian Cristian Gherghe, fost locțiitor al șefului Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA), care ar fi recunoscut că a delapidat peste 179.000 de dolari din fondul de război al serviciului secret al Armatei – atrage atenția în decizia de arestare asupra vulnerabilităților evidente ale acestui serviciu secret din comunitatea NATO de informații, potrivit unui document consultat de G4media.ro.

Judecătorul a explicat cum ar fi reușit locțiitorul șefului DGIA să delapideze banii. Generalul Gherghe a recunoscut că, pe 27 noiembrie 2018, a retras cei peste 179.000 de dolari din contul de la BCR al DGIA unde se aflau fondurile instituției pentru situații de criză și război: peste 1.267.000 de dolari.

Generalul ar fi falsificat declarația de plată externă ”aplicând fără drept pe acest înscris ștampila unității și contrafăcând semnătura comandantului gl. Hapău Marian, prin aplicarea unei ștampile cu semnătura acestei persoane”, potrivit motivării judecătorului.

Generalul a recunoscut că a dus banii la birou unde i-a ținut într-un seif timp de un an, apoi și-a cumpărat cu ei un teren în Corbeanca pe care și-a construit o casă. Generalul Gherghe a arătat că a restituit 80 % din prejudiciu din momentul în care a început ancheta internă în cadrul DGIA și s-a pensionat, adică în urmă cu o lună.

Sintetizând activitatea infracțională a inculpatului (…), aceasta a constat în completarea unor formulare bancare în care generalul a trecut date nereale, iar la rubrica semnătura persoanelor autorizate a aplicat două ștampile, una cu semnătura sa și o alta cu a directorului general Marian Hapău”, se arată în decizia de arestare a generalului (r) Gherghe.

Procurorii militari au arătat că nu era prima dată când generalul Gherghe acționa similar, cu complicitatea unui colonel, Vasile Teodosia, însă, în alte dăți, a constituit depozite pentru DGIA ”pentru a obține dobânzi mai avantajoase”, nu a retras bani.

Judecătorul militar a remarcat îndrăzneala generalului Gherghe ”ieșită din comun egalată poate doar de lipsa oricăror elemente de control în cadrul instituției, neglijență deosebită și posibilă intenție indirectă de sprijin din partea unor persoane din cadrul DGIA”.

De unde avea locțiitorul Gherghe ștampila cu semnătura comandantului Hapău?

Pe 22 martie 2021, Direcția Generală de Informații a Armatei a informat Parchetul militar că ”ștampila ce purta semnătura directorului general Marian Hapău fusese confecționată cu știința acestuia, dar nu a fost confecționată pentru utilizare pe documente, ci numai pentru a fi aplicată pe felicitări, fiind o semnătură diferită de cea oficială”.

Judecătorul militar a fost extrem de mirat de existența acestei a două ștampile cu semnăturra șefului DGIA. ”Aceste mențiuni indică instanței deosebite semne de întrebare fiind neclar temeiul pentru care directorul general al DGIA, gl. Hapău Marian, a încuviințat, sau cel puțin a tolerat, existența unei ștampile cu semnătura sa, care nici măcar nu se afla în permanență în posesia sa, aceasta fiind utilizată și de către col. Teodosia Vasile, după cum există în speță.

Această persoană, gl. Marian Hapău, a arătat prin adresa înaintată procurorului că este vorba de o semnătură diferită față de cea oficială, fiind folosită pentru felicitări, or, din analiza comparativă a semnăturii directorului general de pe adresa de înaintare către procuror și analiza semnăturii de pe ștampila folosită de inculpat la bancă și despre care directorul afirma că era folosită doar pentru felicitări, nu rezultă deloc diferențe majore, cele două semnături fiind în bună măsură identice, diferențele dintre acestea fiind aproape insesizabile pentru un observator rezonabil”, se arată în decizia de arestare.

Toate aceste elemente nu vin să diminueze periculozitatea socială a inculpatului așa cum se prefigurează din probele administrate până în prezent, dar creează convingerea Curții că faptele sale au fost indirect încurajate de erori evidente de securitate în cadrul instituției unde funcționa, inculpatul mărginindu-se să speculeze aceste breșe, se arată în motivarea instanței.

Remarcabil că din data de 27 noiembrie 2018 până în prezent nimeni nu a știut de sustragerea acestei sume de bani din conturile speciale ale DGIA destinate utilizării pe timp de criză sau război, iar timp de un an de zile inculpatul a ținut banii, luați fraudulos din bancă, chiar în seiful din biroul personal.

Nimeni nu a fost interesat de modul în care inculpatul, locțiitor al directorului general al DGIA, și-a achiziționat un teren și a început să edifice un imobil în localitatea Corbeanca.

Nu a existat niciun control financiar-contabil, nici măcar unul de rutină, în doi ani de zile, nimeni nefiind interesat de soarta conturilor DGIA destinate situațiilor de criză sau război”, se arată în decizia de arestare.

Judecătorul militar arată că doar hazardul și prețurile dezvoltatorilor imobiliari din Corbeanca au făcut ca generalul Gherghe să nu delapideze tot fondul de război al serviciului secret al Armatei: peste 1.267.000 de dolari.

Context. Curtea Militară de Apel București a dispus, sâmbătă, arestul preventiv pentru 30 de zile faţă de generalul maior în rezervă, Iulian Cristian Gherghe, fost locţiitor al șefului Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA), pentru delapidare. Acesta a recunoscut că a delapidat peste 179.000 de dolari din fondul de război al serviciului secret al Armatei şi şi-a cumpărat un teren în Corbeanca pe care şi-a construit o casă.

Comunicatul transmis de Curtea Militară de Apel:

La data de 26.03.2021 Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a dispus măsura preventivă a reținerii, pentru o durată de 24 de ore, față de inculpatul G.I.C., fost director adjunct al DGIA, în dosarul nr. 11/P/2021, în care acesta este cercetat cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

  • delapidare, prevazuta de art. 295 alin. (1) din Codul penal;
  • fals material în înscrisuri oficiale, prevazuta de art. 320 alin. (1) și (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal
  • fals intelectual, prevazuta de art. 321 alin. (1) din Codul penal, cuaplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal; uz de fals, prevazuta de art. 323 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal.

S-a reținut că, la data de 27.11.2018, inculpatul și-a însușit fără drept suma de 179.470 USD din fondurile ce aparțin acestei structuri militare, scop în care a falsificat și folosit mai multe înscrisuri.

La data de 27.03.2021 judecătorul militar de drepturi și libertăți din cadrul Curții Militare de Apel a admis propunerea formulată de către Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru o durată de 30 de zile. Sesizarea parchetului militar a fost facuta de catre conducera DGIA. Precizăm că aceste activități nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Citește și:

Arest răsunător în Serviciile Secrete: Generalul (r) Iulian Cristian Gherghe a fost arestat preventiv pentru delapidare. El a recunoscut că a luat 179.000 de dolari din fondurile de război ale Direcției Generale de Informații a Apărării

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR. 

Sursa foto: Pexels.com

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

24 comentarii

  1. Și dl.gl. Hapău nu a observat din 2018 că din cont au dispărut banii. Controlul financiar propriu, bilanțul etc. Să fim serioși, cel puțin 10 persoane complice.

    • Complice nu, caci individul pare sa fi folosit banii singur, dar pare sa fie un caz de neglijenta si incompetenta. Da, sunt o multime din ierarhie care trebuie sa-si dea demisia sau sa fie demisi.

  2. Bai, frate… Ori 179 de mii de euro, ori 1.267.000 de mii de euro? Diferenta e cam mare. Pe mine m-a frapat faptul ca sla scotea banii institutiei si ii punea in conturi cu dobanzi mai avantajoase…. Ce dracu, ne jucam cu banii statului? Ce facea, ii punea la 3 luni si incasa dobanda? Ce general e asta? Si cum sa faci stampila cu semnatura sefului pentru felicitari? Dgia e companie de cablu sau supermarket?

    • Ce a ajuns si o felicitare de la un sef de serviciu secret !
      Daca primeai o felicitare cu semnatura lui Beria instantaneu ti se relaxa sfincterul de frica :); cand iti reveneai aranjai rapid ce mai puteai, cu familia, copiii, etc.
      Acum faci analiza, daca e stampila aia de protocol sau e aia de scos bani pe naspa.

  3. Așa sunt toate haitele apeviste plus milițienii, securiștii, I.S.U. Toți sunt la fel.

  4. Daca intr-o asemenea Institutie auzim situatii socante, intreb: ce Dumnezeu o fi in Institutiile publice ale Statului roman?!
    Cat s-o fura?!!!

  5. Halal generali si colonei, sunt cu sutele, cu bani babani, cu ce se ocupă efectiv doar ei stiu, halal serviciul de informații, vai de capul nostru in caz de catastrofă.
    Domnul „general” delapidator are si pensie specială de la statul român ridiculizat de paiatele astea cu trece multe?

  6. Si cand te gandesti ca tot ce se produce in economia privata se evapora prin TUNURILE date in sistemul bugetar.

  7. Toate s-au petrecut cand Ciuca era comandantul armatei, adica seful marelui stat major, si ministru in plus. Asa, armata de hoti, cu generali si colonei, are Romania? Ce se va intampla in caz de razboi? Am mai mare incredere in Colonelul Turcescu care n-a facut armata decat in generalii si chestorii tai. Ma-Ciuca care mai esti si doctor, stii ca la Stalingrad a pierit toata armata romana, pentru ca hotii si mafi-hotii generali si colonei furasera fondurile pentru dotarea si inzestrarea cu echipamente a soldatilor. Dupa asemenea fapte, petrecute in varf, in directia de informatii a armatei, ar trebui sa-ti dai demisia din functia de ministru al apararii si din cea de senator din parlamentul Romaniei.

  8. Spionii isi faceu depozite la BCR din banii directiei de spionaj a armatei pentru a obtine dobanzi avantajoase. Directorul serviciului de spionaj al armatei gl. Hapău Marian isi facea stampila privata cu semnatura sa pe care i-o dadea loctiitorului sau infractorul gl.Gherghe ca sa retraga banii din contul DGIA de la BCR. Ei din MApN ne cred tampiti ca nu a stiut nimeni de tragerile de dolari de la BCR, mai ales ca banca este obligata sa anunte Oficiul pentru spălarea banilor unde director era Laurentiu Baranga cel cu toate diplomele false, arestat anul trecut, si conducator de doctorat la Universitate unde rector este ministrul Campeanu. Este greu de crezut ca directorul de la Oficiul de Splarea a banilor nu a fost partas la faptele gl. Gherghe si gl. Hapau, iar ministrul apararii nationale gl.Ciuca sa nu fi fost informat. Aici este vorba de directia de spional a armatei romane nu de un post de politie de la tara. Demisia lor imediata, inclusiv a ministrului apararii si ancheta parlamentara.

  9. Ăștia din serviciile secrete dacă nu se pot infiltra în politică fură din conturi

  10. Mă întreb dacă în armata SUA sau a Germaniei era posibil ca un şef echivalent ca poziţie ajungea să fie acuzat de furt din propriile conturi. Probabil că i se punea în faţă un pistol încărcat cu un glonţ şi primea 5 minute timp de reflecţie… Asta pentru ca familia să aibe parte pe viitor de pensie de urmaş. Altfel ar fi „suferit” un accident pe mare în urma căruia s-ar fi înecat. Dar în România să furi este ceva normal (şi bineînţeles că eşti acoperit de subalterni), anormal este să nu furi şi să-ţi faci treaba cu conştiinciozitate.
    Iubesc România!

  11. Ce oameni răi, și a făcut și omul doar o casă unde să se retragă la pensie bine că nu i a dat la jocuri de noroc sau kve

  12. Spionii isi faceu depozite la BCR din banii directiei de spionaj a armatei pentru a obtine dobanzi avantajoase. Directorul serviciului de spionaj al armatei gl. Hapău Marian isi facea stampila privata cu semnatura sa pe care i-o dadea loctiitorului sau infractorul gl.Gherghe ca sa retraga banii din contul DGIA de la BCR. Ei din MApN ne cred tampiti ca nu a stiut nimeni de tragerile de dolari de la BCR, mai ales ca banca este obligata sa anunte Oficiul pentru spălarea banilor unde director era Laurentiu Baranga cel cu toate diplomele false, arestat anul trecut, si conducator de doctorat la Universitate unde rector este ministrul Campeanu. Este greu de crezut ca directorul de la Oficiul de Spalarea a banilor nu a fost partas la faptele gl. Gherghe , iar ministrul apararii nationale gl.Ciuca sa nu fi fost informat. Aici este vorba de directia de spional a armatei romane o unitate de elita. Demisia lor imediata, inclusiv a ministrului apararii si ancheta parlamentara.

  13. Cică erori de securitate… păi nu ăștia sunt ăia cu parolele scrise pe tablă, la nivel de minister?

  14. Nu se fac stampile după bunul plac. Exista anumite reguli. Locțiitorul are propria stampila. Comandantul chiar dacă e în concediu nu preda stampila nimănui. De unde atâtea știri false?

  15. Lupi puși pașnici la oi.Trist destin al acestui popor.

  16. Deci, care e adevărul despre Statul Roman?
    Sat fără câini sau spital de nebuni?! Că sunt în mare dilemă!!

  17. General de servicii secrete militare cu pensie speciala a furat din fondurile unității bani sa-si cumpere teren și casă. Ăștia păzesc siguranța națională.

  18. A calcat pe bec..

  19. RUSINE!!!! General de armata si la Serviciile Speciale sa delapideze din fondurile armatei?? Nu s-a intrebat nimeni, contabil , trezorier, ce s-a intamplat cu banii scosi din banca, timp de 2 ani?? Asa armata avem? asa servicii speciale? Sa ne mai intrebam cati bani a „deturnat” Radoi de la Metrou?

  20. 1. Daca facea treaba asta inainte de 1990 si nu ma refer doar la perioada comunista, era sigur impuscat de plutonul de executie.
    2. Hotia a fost facuta aproape sigur cu complicitatea altor cadre militare, cat si a unor functionari bancari si se incearca musamalizarea partiala a cazului, pentru imaginea Armatei Romane.
    3. Daca totusi nu a avut complici in armata, inseamna ca chiar si in sferele inalte din armata exista incompetenta crasa.
    4. Ministrul apararii ar trebui sa isi dea demisia de onoare (dar are onoare?).
    4. Un adevarat ministru al apararii, nu ca cel actual, ar trebui sa faca curatenie generala la Directia Generala de Informatii Militare, asa cum s-a intamplat la fosta Securitate dupa fuga generalului Pacepa

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.