Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Adunarea Generală a judecătorilor din Tribunalul Brăila a decis luni să renunțe la protestul față de desființarea pensiilor de serviciu ale magistraților până la decizia Curții Constituționale, ”pentru a nu se crea nici o aparentă formă de presiune asupra CCR”, potrivit unui comunicat.
Magistrații brăileni arată că ”decizia de a renunța la suspendarea activității, ca formă de protest, a avut la bază în primul rând interesele justițiabililor”.
În schimb, magistrații de la Tribunalul București au decis tot luni să continue protestul până când Curtea Constituțională va da o decizie legată de pensiile de serviciu și, în plus, să blocheze procesul electoral prin refuzul de a participa în birourile electorale.
Foto: InquamPhotos / Octav Ganea
Nu am îndrăznit sa am vreun gând legat de subiectul asta.
Însă am făcut prostia sa citesc art 57 din Constituția României , care zice așa:
Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor ARTICOLUL 57
Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.
Deci:
– magistrații pretind un drept subiectiv (pensia de serviciu in forma actuala), drept pe care CCR l-a tratat din 2010 ca fiind de rang constituțional (alți cetățeni au drepturi de rang legal, pt ca sunt stabilite de legi, nu de Constituție);
– justițiabilii pretind sie ei un drept de rang constituțional, dreptul la un proces in termen rezonabil.
Întrebare:
De ce dreptul constituțional pretins de magistrați trebuie sa afecteze dreptul constituțional pretins de justițiabili?
Astept un răspuns jurnalistic serios pe aceasta tema…