Jainiștii ar putea fi veganii originari: Credința indiană care a apărut înaintea budismului și care se apropie cel mai mult de principiile vegane moderne

Deși termenul „vegan” a fost inventat în urmă cu aproape 80 de ani de către Donald Watson, apărător britanic al drepturilor animalelor, abia în ultimele două decenii a devenit veganismul un stil de viață influent. Cu toate acestea, în multe culturi orientale, practica renunțării la carne ca un act de bunătate față de animale este antică, cu o istorie de peste două milenii, scrie BBC.

În special, jainismul, credința indiană care a luat naștere în nordul Indiei între secolele V-VII î.Hr., precedând chiar și budismul, se apropie cel mai mult de principiile vegane moderne de evitare a produselor de origine animală. „Non-violența sau ahimsa este principiul de bază al vieții pentru toți jainiștii”, a explicat Kusum Jain, profesoară pensionară de filosofie la Universitatea din Rajasthan. Profesoara Jain, care a făcut cercetări ample și a consiliat doctoranzi pe această temă, a adăugat: „Aceasta include toate ființele vii – nu doar ființele umane, ci și animalele, insectele și uneori plantele, chiar și cele care trăiesc în apă sau sub pământ. Pentru jaini, a răni sau a afecta orice ființă vie, în orice sens, reprezintă violență”.

Prin comparație, călugării budiști japonezi evită orice fel de carne din principii similare cu ahimsa, însă practicile budiste în Japonia au început cu aproximativ o mie de ani mai târziu după apariția jainismului.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Ea a continuat să explice că, de asemenea, jainiștii încearcă să limiteze gândurile răutăcioase sau expresiile verbale de rea-voință, deoarece ei cred că „totul are consecințe”. Aceste credințe reies din învățăturile celor 24 de guru spirituali cunoscuți sub numele de tirthankaras – ultimul dintre ei fiind Mahavir, un contemporan al lui Buddha – pe care jainii îi urmează în loc să se închine unei zeități creatoare. După cum a explicat profesorul Jain, „Tirthankaras au fost ființe umane care au devenit sfinți datorită acțiunilor lor. Deoarece au obținut iluminarea și au atins nirvana, ei ne arată calea spre eliberare”.

Deși jainii reprezintă un minuscul 0,4% din populația Indiei (conform recensământului din 2011), jainismul este încă o religie vie – ba chiar înfloritoare – în această țară. Jainii se găsesc peste tot în India, cu comunități mai mari în statele vestice Gujarat și Rajasthan, unde se află câteva temple jainiste deosebite, cum ar fi Ranakpur și Dilwara (sau Delwara). Jainștii sunt, de asemenea, printre cele mai prospere comunități din India, suficient de influente pentru ca restaurantele de lux să ofere meniuri separate pentru ei sau versiuni Jain ale mâncărurilor lor populare.

Multe dintre cele mai stricte principii non-violente ale jainismului sunt acum urmate în principal de călugării și călugărițele care au primit ordine religioase. Aceștia nu numai că poartă veșminte moi, necusute, dar își acoperă și gura cu o mască pentru a evita accidental să respire orice insecte zburătoare și mătură calea din fața lor în timp ce merg, pentru a nu călca pe furnici sau alte creaturi minuscule.

Însă un aspect al vieții în care majoritatea jainiștilor tind să fie riguroși este cel al obiceiurilor și ritualurilor alimentare. În general, ei urmează o dietă vegetariană, evitând cu strictețe carnea, fructele de mare și ouăle. Jainismul interzice, de asemenea, consumul oricărei plante care crește sub pământ – cum ar fi ceapa, cartofii, morcovii și usturoiul – deoarece dezrădăcinarea acestora ar putea ucide insectele care se dezvoltă în acel ecosistem. Pentru a înlocui aroma cepei și a usturoiului, jainiștii adaugă un strop de asafoetida în mâncărurile lor. Acest extract de gumă dintr-un soi de fenicul uriaș are un miros înțepător, de usturoi și este folosit în toată India.

Bucătăreasa Aruna Vijay, recent finalistă a concursului MasterChef India și practicantă a religiei jainiste, a vorbit despre caracterul sezonier al dietei lor. „În timpul perioadei de chaturmaas – care înseamnă patru luni, aproximativ din iunie până în octombrie – care coincide cu sezonul musonic din India, stăm departe de legumele cu frunze verzi, cum ar fi spanacul, amarantul, coriandrul și menta. Acest lucru se datorează faptului că o mulțime de microorganisme cresc în timpul sezonului umed și am putea ucide, fără să știm, insecte mici și viermi atunci când tăiem și mâncăm aceste plante.”

Deși dieta jainistă este ghidată de principiul compasiunii și al non-violenței, jainiștilor li se permite să consume lactate și nu văd nicio dilemă etică în adăugarea de lactate în dieta lor. „De fapt, ghee (un tip de unt popular în India) este considerat una dintre cele mai pure forme de hrană”, a declarat Kusum Jain.

Vijay a presupus că acest lucru se datorează probabil faptului că producția tradițională de lactate tindea să fie etică și blândă cu animalele, iar scripturile au fost scrise într-o perioadă în care nu exista o producție comercială în masă. „Când am crescut, aveam vaci acasă pentru nevoile de lactate ale gospodăriei, cum ar fi laptele, cașul, untul și ghee. Obișnuiam să lăsăm întotdeauna vițelul să se sature mai întâi de lapte înainte de a-l lua pentru consumul propriu”, a spus Vijay.

Deși jainismul nu se încadrează în cea mai pură formă de veganism, cele două concepte sunt legate. În cartea sa din 2021, „Whose Samosa is it Anyway?”, scriitoarea culinară Sonal Ved a explicat că principiile alimentare jainiste sunt legate de ideea de ahimsa și de repercusiunile cosmice ale consumului de carne. „Deși dietele jainiste și vegane sunt diferite una de cealaltă, actul de a mânca alimente fără cruzime este comun între ele”, a spus ea.

Un fapt notabil este acela că, privită în ansamblu, bucătăria indiană are multe feluri de mâncare care sunt în mod natural vegane. Ved, a cărei cea mai recentă carte, „The Indian Vegan”, publicată în noiembrie 2023, a declarat că, atunci când făcea cercetări pentru cărțile sale, a ajuns să înțeleagă cât de prietenoasă cu veganii este mâncarea indiană regională. „Mi-am dat seama că, de la bucătăria Malvani, care își are originea pe malurile Mării Arabiei, pe coasta de vest a Indiei, până la mâncarea bengaleză din est, indienii savurează texturi pe bază de plante în loc de carne de peste câteva decenii”, a spus ea.

Desigur, nu toți oamenii din India urmează asemenea diete, înaă un sondaj din 2021, realizat de Institutul de Cercetare Pew, a arătat că peste 80% din adulții indieni respectă anumite restricții privind carnea din dieta lor, iar aproape 40% dintre ei sunt vegetarieni auto-declarați.