Iulia Scântei, PNL, acuză USR PLUS de ”nepricepere” și că a pus-o într-o ”situație delicată” pe Anca Dragu, al doilea om în stat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele Comisiei Juridice din Senat, Iulia Scântei (PNL) acuză USR PLUS de ”nepricepere” și că a pus-o pe Anca Dragu, al doilea om în stat, ”într-o situație delicată” din cauza unor confuzii în interpretarea normelor constituționale. Scântei susține că sesizarea Curții Constituționale, anunțată de Dragu și susținută de Stelian Ion, este ”halucinantă” atât ca demers politic, dar mai ales ca argumentație juridică.

În opinia Iuliei Scântei, termenul de 5 zile prevăzut de Codul Administrativ este aplicabil situației în care premierul înlocuiește unul sau mai mulți miniștri fără schimbarea compoziției politice a guvernului.

Or, Scântei susține că premierul se află în situația în care, de la data acceptării demisiilor miniștrilor USR-PLUS, funcțiile lor s-au vacantat și au fost numiți miniștri interimari. Termenul constituțional pentru mandatul miniștrilor interimari este de 45 zile (art. 107 alin. 4 din Constituție si art. 46 Codul Administrativ).

Președinta Comisiei Juridice mai spune că abia după scurgerea acestui termen și numirea de miniștri plini,  guvernul Cîțu este obligat să vină în Parlament pentru un vot de investitură. Liderul PNL, Ludovic Orban, a susținut, miercuri, la fel ca Iulia Scântei, că sesizarea CCR nu se susține și că premierul Cîțu are la dispoziție 45 de zile pentru a veni în Parlament pentru un nou vot de încredere.

Redăm mai jos postarea integrală a președintelui Comisiei Juridice, Iulia Scântei:

”Conflictul juridic sesizat de președinta Senatului Anca Dragu și girat cu argumente de colegul său, Stelian Ion, este halucinant atât ca demers politic, dar mai ales ca argumentație juridică.

Practic, cei de la USR-PLUS solicită Curții Constituționale să îl oblige pe premier să rupă „constituțional” coaliția, dându-i afară definitiv de la guvernare.

Dacă, prin absurd, CCR ar da dreptate președintei Senatului, prim-ministrul ar fi obligat să vină în fața Parlamentului cu noi propuneri de miniștri, dar care nu pot fi de la USR-PLUS.

Este uluitor să ceri tu singur să ți se elimine șansa de a negocia revenirea la guvernare și continuarea coaliției, în condițiile în care există un discurs al aceluiași partid care vorbește despre rămânerea, în anumite condiții, în cadrul executivului.

Textul în sine al acestui demers al președintei Senatului conține #erori de înțelegere a situației politice și constituționale în care ne aflăm. Este și mai greu de înțeles cine anume din USR-PLUS face asemenea confuzii cu privire la interpretarea normelor constituționale, punându-l într-o postură delicată pe al doilea om în stat.

Termenul de 45 de zile pentru interimate este reglementat de Constituție tocmai pentru a se găsi soluția politică optimă pentru ieșirea din criză. Constituția ne oferă timp să rezolvăm problemele și șanse să refacem coaliția. Tocmai de aceea a prevăzut situații distincte în cazul unei remanieri guvernamentale.

Pentru a corecta nepriceperea și haosul care susțin argumentația din cererea adresată Curții, trebuie să înțelegem câteva noțiuni:

Remanierea guvernamentală este reglementată în art. 85 din Constituție, care prevede două tipuri diferite de remaniere:

1. Remanierea guvernamentala #FĂRĂ schimbarea compoziției politice sau a structurii Guvernului (art. 85 alin. 2 din Constituție) – înseamnă înlocuirea unuia sau a mai multor membri ai Guvernului cu alții.
Termenul de 5 zile prevazut de art. 47 alin. (2) Cod Administrativ este aplicabil doar acestui caz de remaniere.

2. Remanierea guvernamentală #CU schimbarea compoziției politice sau a structurii Guvernului (art. 85 alin. 3 din Constituție) – există atunci când Guvernul este părăsit de un partid sau de mai multe sau atunci când este cooptat în Guvern un alt partid.

În aceasta situatie, noii miniștri propuși trebuie să primească votul de încredere al Parlamentului. Pe baza acestui vot de încredere, Președintele este obligat să îi numească, neputând să îi refuze. În acest caz, nu se aplică art. 47 din Codul Administrativ, ci art. 46 din același Cod privitor la interimat, prevederi exprese pe care prim-ministrul Florin Cîţu le-a respectat întocmai.

Să mai precizăm, pentru deplina înțelegere a situației de fapt, că de la data acceptării demisiilor miniștrilor USR-PLUS, funcțiile lor s-au vacantat și au fost numiți miniștri interimari. Termenul constituțional pentru mandatul miniștrilor interimari este de 45 zile (art. 107 alin. 4 din Constituție si art. 46 Codul Administrativ).

Pe durata acestui interimat sunt posibile cel puțin două situații:

ℹ fie colegii de la USR PLUS desemnează miniștri noi pentru posturile ocupate acum de interimari, revenind astfel în coaliție, fără a mai fi nevoie de votul Parlamentului.
ℹ fie sunt propusi alți miniștri de la partidele rămase în Guvern, caz în care este nevoie de un vot al Parlamentului și se aplică procedura stabilită de art. 85 alin. (3) din Constituție.

Termenul de 45 de zile de interimat curge de la data acceptării demisiilor miniștrilor USR-PLUS și nu s-a împlinit încă. Nu poate pretinde nimeni existența unui conflict juridic și neîndeplinirea de către prim-ministrul Florin Cițu a unor obligații constituționale cât timp ne aflăm în termenul constituțional în care poate fi găsită o soluție politică la criza actuală.

Acest termen constituțional de 45 de zile trebuie folosit de noi toți, cei din PNL, USR-PLUS și UDMR, pentru a identifica soluțiile politice pentru finalizarea crizei guvernamentale și restartarea politică a coaliției de guvernare.

Evident, acest demers este posibil numai în măsura în care este susținută de voință politică și de veridicitate declarația colegilor de la USR-PLUS de a participa la actul guvernării.”