Italia este pe punctul de a depăși Grecia și de a deveni cea mai îndatorată țară din zona euro

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În timp ce datoria Greciei este în scădere din 2020, de trei ani încoace, Italia înregistrează o creștere de sub 1%, relatează L’Express, citată de Rador Radio România.

Până la sfârșitul anului, Italia va depăși Grecia și va deveni cea mai îndatorată țară din zona euro, potrivit informațiilor oferite de două surse și datelor din proiectul de buget al Italiei, consultate de Reuters.

În 2026, se preconizează că datoria Greciei va scădea la aproximativ 137% din produsul intern brut (PIB), față de 145,9% în 2025, au declarat doi înalți oficiali pentru Reuters. În schimb, Italia anticipează tendința opusă: se preconizează că datoria sa va atinge un vârf de 138,6% în 2026, o creștere de 1,5 puncte procentuale față de 137,1% din PIB înregistrat în 2025, conform planului bugetar multianual al Trezoreriei publicat săptămâna aceasta.

Cei doi oficiali, vorbind sub acoperirea anonimatului, au declarat că Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro începând cu acest an. Aceștia au specificat că noua estimare a ponderii datoriei țării va fi inclusă în planul bugetar multianual pe care Atena trebuie să îl prezinte Comisiei Europene până la sfârșitul lunii. Atena își revine după o criză financiară care a durat zece ani și a necesitat trei planuri de salvare, în valoare totală de aproximativ 280 de miliarde de euro.

De cealaltă parte a Mării Ionice, Roma anticipează în planul său bugetar că rata datoriei publice va rămâne relativ stabilă, la 138,5% în 2027. Apoi va scădea treptat: 137,9% în 2028, apoi 136,3% în anul următor.

Datoria publică a Greciei – care a rămas cea mai mare din zona euro în ultimele două decenii – a scăzut cu peste 60 de puncte procentuale, ajungând la 145,9% din PIB anul trecut, după ce a atins un vârf de 209,4% în 2020. În aceeași perioadă, datoria Italiei a scăzut cu doar aproximativ 17 puncte procentuale. Prim-ministrul Giorgia Meloni a afirmat în repetate rânduri că datoria Italiei ar fi început să scadă mai devreme și mai rapid dacă nu ar fi fost impactul negativ al predecesorilor săi asupra economiei. Printre altele, ea îi critică pe Giuseppe Conte și Mario Draghi pentru politicile lor publice care au stimulat construcțiile.

După o revenire puternică a creșterii economice în urma pandemiei de Covid-19 , Italia, a treia cea mai mare economie a zonei euro, a revenit la poziția sa obișnuită printre țările cu cele mai slabe performanțe. Între 2023 și 2025, țara a înregistrat trei ani consecutivi de creștere sub 1%, în ciuda miliardelor de euro primite din fondurile europene de redresare post-Covid. Trezoreria italiană anticipează că această tendință va continua până în 2029.

În aceeași perioadă, economia Greciei a cunoscut o creștere mai puternică și mai constantă, depășind 2%. Această performanță chiar i-a permis Atenei, impulsionată de investiții, cererea internă și turism, să depășească media Uniunii Europene. În ceea ce privește rambursarea datoriilor, Grecia intenționează să ramburseze în avans o parte din împrumuturile legate de programul său inițial de salvare. Această rambursare, în valoare de aproximativ șapte miliarde de euro, este așteptată să aibă loc la sfârșitul acestui an.

Sursa: L’EXPRESS / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea