VIDEO Petar Ganev, Cercetător Institutul de Economie de Piață din Sofia: „Atunci când vorbim despre competitivitate, discuția depășește chestiunea legată de dimensiunea bugetului european”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Atât Bulgaria, cât și România, se află în fața unei provocări importante în contextul negocierilor pentru viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene. Petar Ganev, Cercetător Senior la Institutul de Economie de Piață (IME) din Bulgaria, speaker în cadrul panelului COHERO organizat la Green Transition Forum 2026, a vorbit despre provocările și oportunitățile pe care viitorul Cadru Financiar Multianual al UE le aduce pentru Bulgaria și întreaga regiune. 

Interviul a fost acordat cu ocazia dezbaterii  „Navigând Cadrul Financiar Multianual 2028-2034: competitivitate regională și coeziune strategică” din cadrul Green Transition Forum 2026, organizată de Europuls în cadrul proiectului COHERO4EU.

Specialistul a explicat necesitatea găsirii unui echilibru între susținerea unei politici de coeziune mai puternice și menținerea competitivității economice, evidențiind că viitorul Uniunii Europene depinde nu doar de dimensiunea bugetului său, ci și de consolidarea pieței unice și stimularea dezvoltării economice la nivel regional.

„Bulgaria trebuie să găsească o modalitate de a naviga în această lume tot mai complicată și, în același timp, să își susțină competitivitatea și creșterea economică prin viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene”, a declarat Ganev.

Bulgaria susține un buget european mai generos și o finanțare mai consistentă pentru Politica de coeziune 

Expertul a subliniat că Bulgaria a avut beneficii semnificative de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. În cei 19 ani de la aderare, țara a fost un beneficiar net al bugetului comunitar, contribuind cu aproximativ 11 miliarde de euro și primind în schimb circa 27 de miliarde de euro: „Pentru fiecare euro pe care Bulgaria îl contribuie, primește aproximativ 2,5 euro”, a explicat acesta, argumentând că această realitate determină Sofia să susțină, alături de România și alte state din Europa Centrală și de Est, un buget european mai generos și o finanțare mai consistentă pentru politica de coeziune.

Totuși, Ganev avertizează că o creștere a bugetului UE nu este lipsită de costuri. Un buget mai mare presupune identificarea unor noi surse de venit la nivel european, iar unele dintre soluțiile aflate în discuție ar putea afecta interesele economice ale Bulgariei. Potrivit acestuia, împărțirea veniturilor provenite din accizele pe tutun sau introducerea unor noi taxe aplicate marilor companii sunt exemple de măsuri care ar putea avea consecințe asupra competitivității economice a statelor membre.

În același timp, Bulgaria continuă să susțină dezvoltarea regională și reducerea decalajelor economice, considerând că fondurile de coeziune rămân un instrument esențial pentru convergența economică. Din acest motiv, dezbaterea privind viitorul buget european nu poate fi redusă la simpla alocare a resurselor financiare: „Provocarea constă în găsirea unui echilibru între susținerea unei politici de coeziune mai puternice și protejarea avantajelor competitive ale țării, contribuind în același timp la consolidarea competitivității Uniunii Europene în ansamblu”, a afirmat Ganev.

Atunci când vorbim despre competitivitate, discuția depășește simpla dimensiune a bugetului european

Acesta consideră că discuțiile despre viitorul buget european trebuie privite într-un context mai larg, care depășește interesele naționale și vizează direcția de dezvoltare a întregii Uniuni: „Aceasta nu este doar o dezbatere despre Bulgaria sau România, ci și despre viitorul Uniunii Europene”, a subliniat expertul, adăugând că diferitele priorități politice și economice ale statelor membre pot intra uneori în conflict.

În opinia sa, competitivitatea europeană nu depinde exclusiv de dimensiunea bugetului comunitar. O importanță cel puțin la fel de mare o au funcționarea eficientă a pieței unice, reducerea birocrației și eliminarea reglementărilor excesive care îngreunează activitatea economică: „Atunci când vorbim despre competitivitate, discuția depășește simpla dimensiune a bugetului european. Ea vizează funcționarea pieței unice, reducerea birocrației și a reglementărilor excesive, precum și facilitarea libertăților fundamentale care stau la baza pieței interne”, a explicat Ganev.

În plus, specialistul a subliniat că Uniunea Europeană poate obține progrese importante în materie de competitivitate fără o majorare semnificativă a bugetului comunitar, prin reforme care să faciliteze activitatea economică și să valorifice mai eficient potențialul pieței unice europene.

Panelul „Navigând Cadrul Financiar Multianual 2028-2034: competitivitate regională și coeziune strategică” din cadrul Green Transition Forum 2026, organizat de Europuls în cadrul proiectului COHERO4EU, a oferit un cadru oportun pentru a aborda arhitectura strategică a viitorului buget al Uniunii Europene pentru următorii șapte ani. Discuțiile s-au concentrat pe valorificarea sinergiilor transfrontaliere, a cooperării regionale și a instrumentelor financiare inovatoare pentru a sprijini convergența economică și pentru a crește competitivitatea României și Bulgariei. Dezbaterea a evidențiat rolul esențial al politicii de coeziune în susținerea IMM-urilor și a ecosistemelor antreprenoriale pentru creșterea competitivității, inovării și dezvoltării regionale.

Co-finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate în acest material aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru conținutul prezentat.