Iohannis: Cardinalul Iuliu Hossu a contribuit fundamental la consolidarea unității naționale

Klaus Iohannis a transmis miercuri un mesaj cu prilejul sesiunii omagiale „Anul Cardinal Iuliu Hossu”. În mesajul său, el a omagiat martiriul cardinalului greco-catolic prigonit de regimul comunist pentru că nu a vrut să renunțe la credință.

Mesajul integral al lui Klaus Iohannis:

„Credința noastră este viața noastră!”. Aceste cuvinte ale cardinalului Iuliu Hossu, rostite într-o perioadă de grele încercări pentru Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, capătă o semnificație deosebită în Anul omagial care îi este dedicat și, totodată, într-un an crucial pentru România. Sunt cuvintele care sintetizează alegerea pe care a făcut-o Iuliu Hossu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, de a rezista în fața persecutorilor comuniști, care îi cereau să renunțe la credință, să-și abandoneze misiunea și biserica pe care o păstorea. Sunt, de asemenea, cuvinte care pot deveni pentru noi un îndemn puternic la conștiință civică, la unitate și curaj, la solidaritate cu semenii și cu viitorul țării noastre.

Avem astăzi prilejul să onorăm exemplul înalt al tăriei morale și al credinței martirice de care a dat dovadă Cardinalul Iuliu Hossu. Iuliu Hossu a îmbrățișat idealurile românilor și, printr-un act providențial, a dat citire, la 1 decembrie 1918, Declarației de la Alba Iulia. Unitatea politică a românilor din toate provinciile istorice ale țării s-a fundamentat și s-a hrănit din unitatea lor de credință, dintr-un profund sentiment de fraternitate, căruia Cardinalul Iuliu Hossu i-a dat glas, spunând: „Precum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români!”.

Cardinalul Iuliu Hossu a contribuit fundamental la consolidarea unității naționale, în calitatea sa de ierarh al bisericii și de senator de drept în Parlamentul României, cultivând un spirit de coeziune instituțională și de autentică solidaritate, pentru împlinirea binelui comun. Atenția specială arătată educației, păstrării patrimoniului bisericesc și sprijinirii categoriilor defavorizate ilustrează calitatea vocației înaltului prelat. Noblețea sa sufletească a fost dublată de curajul cu care a acționat nemijlocit pentru a-i ajuta pe semeni, indiferent de etnie sau confesiune. La 2 aprilie 1944, Iuliu Hossu a lansat un apel în care îi îndemna pe toți să-i ajute pe evreii supuși violențelor.

Interzicerea prin lege a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică și arestarea episcopului în 1948, împreună cu episcopii greco-catolici Valeriu Traian Frențiu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu, au marcat un punct culminant în calvarul la care a fost supus de autoritățile comuniste. Conștient de persecuțiile suferite de Biserică și de credincioși, Iuliu Hossu a rămas neclintit în apărarea credinței și a crezut până la capăt în puterea răscumpărătoare a jertfei, în datoria de a rezista în fața răului.

Cel care a contribuit la scrierea unei pagini fondatoare în istoria României a avut luciditatea să spună, în cel mai întunecat ceas al prigoanei totalitare, că „istoria nu s‑a terminat aici”. Și într-adevăr, noi, românii, ne-am refăcut țara după război, am pus capăt deceniilor de dictatură totalitară și, prin jertfa din Decembrie 1989, ne-am recâștigat libertatea și demnitatea, ne-am regenerat tradițiile spirituale și ne-am reafirmat valorile europene. În același an, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și-a redobândit locul binemeritat în rândul Cultelor oficial recunoscute, întregind dialogul interconfesional.

Anul acesta, în care creștinii celebrează 1700 de ani de la primul Conciliu Ecumenic de la Niceea și în care Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică își proclamă și își omagiază sfinții martiri, devenim participanți la miracolul solidarității prin credință. Suntem astăzi martori privilegiați ai istoriei care supraviețuiește grație memoriei.

Fie ca amintirea Cardinalului Iuliu Hossu să fie binecuvântată și să dăinuiască pururea în inima noastră!