G4Media.ro

INTERVIU Marius Voineag: Avem procurori cu zero rechizitorii / Salariile au crescut,…

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin

INTERVIU Marius Voineag: Avem procurori cu zero rechizitorii / Salariile au crescut, suntem bine plătiți și trebuie să mai livrăm și noi ceva înapoi/ DNA a avut câștig de cauză în două acțiuni în care a aplicat decizia CJUE privind prescripția / Îmi doresc al doilea mandat dacă îl merit

Procurorul șef DNA, Marius Voineag, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro că procurorii anticorupție au avut câștig de cauză în doar două acțiuni în care au invocat decizia CJUE privind prescripția și că procurorii anticorupție o vor invoca doar în recursuri și apeluri.

”În momentul de față avem 100% respingere pe recursuri în casație, completuri de toate felurile. Am zis să invocăm CJUE în fonduri și apeluri. Și pentru noi e o chestiune care ne ne consumă destul de mult pe parte de urmărire penală și trebuie să ne gândim cât o să mergem mai departe”, a declarat Voineag.

El a mai spus că DNA așteaptă stabilizarea practicii la Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece procurorii anticorupție nu vor să-și mai asume trimiteri care sunt prescrise deoarece este ”munca în zadar”.

Explicație:

  • mai 2022: CCR a spus că faptele penale se prescriu mai repede în intervalul 2018 – 2022.
  • octombrie 2022: ÎCCJ a extins perioada în care faptele se prescriu mai repede la intervalul 2014 – 2022, pe principiul legii penale celei mai favorabile
  • Dacă nu se aplică deciziile CJUE, faptele penale se prescriu mai repede într-un interval mai mare, 2014 – 2022 și mai mulți inculpați scapă prin prescripție.

Voineag a mai declarat că își dorește un al doilea mandat la șefia DNA dacă se va dovedi că îl merită.

El a mai anunțat o serie de schimbări pe care le va face la nivelul instituției.

”De exemplu, avem multe servicii teritoriale care au doi procurori sau care lucrează la zero la nivel de rechizitoriu. Un mesaj pe care l-am dat în adunarea generală pe care am avut-o pe 31. Nu poți să fii într-o structură operativă să ai zero pe linie. Avem o problemă foarte mare și cred că după ce vom termina bilanțul public pe data de 26, va trebui să facem o analiză și cu privire  la cât de mult își asumă unii să lucreze în DNA. Să știți că suntem bine plătiți, salariile au crescut, motiv pentru care cred că trebuie să mai livrăm și noi ceva înapoi”, a mai declarat șeful DNA.

Marius Voineag a declarat că lucrează ”foarte bine” cu noua șefă a secției de combatere  a corupției din DNA, Mihaela Iorga Moraru, care a fost numită în funcție de președintele Klaus Iohannis în ciuda avizului negativ de la CSM.

”Am așteptări foarte mari de la dânsa, în sensul că experiența suficient de amplă pe care a avut-o de-a lungul carierei, rezultatele pe care le-a avut aici, în interiorul Direcției Naționale Anticorupție mă fac pe mine să cred că există potențial”, a mai declarat procurorul șef DNA.

Vezi mai jos partea a treia din interviul cu Marius Voineag:

Filmare, montaj și foto: Inquam Photos/ Ovidiu Micsik/ Alexandru Bucșă/ George Călin

Rep: De la decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene privind prescripția, în câte acțiuni în instanță DNA a invocat deciziile CJUE și a avut și câștig de cauză?

Marius Voineag: V-am și pregătit un material care este destul de anonimizat. O să vi-l dau să-l aveți. E un material foarte clar. Avem în momentul de față  câștig de cauză în toate spețele, adică în toate ipotezele în care s-a invocat CJUE, 9 cauze.

Rep: În care aveți câștig de cauză?

Marius Voineag: Nu, două, în care e câștig de cauză, una care a noastră, una e a Parchetului Tribunalului Brașov, ambele sunt de la Brașov. În restul cauzelor sunt casări cu trimitere de către instanțele de apel către fond pentru a face instanțele de fond aplicarea deciziei CJUE.

Rep: Asta ce înseamnă, că instanțele refuză să aplice decizia CJUE?

Marius Voineag: Nu, asta înseamnă că ele fac o analiză pe baza celor două decizii CCR și a HP-ului de la Înalta Curte. Acuma, e o chestiune care să știți că suportă mai mult nuanțe și tinde să devină o problemă foarte costistoare pentru noi ca instituție.

Și vreau să vă explic și de ce. Mi-am notat aici, am încercat inclusiv ceva trimiteri în judecată pe parcursul anului trecut. Avem trei sau patru acorduri de recunoaștere respinse pe motiv de prescripție și de aplicare a deciziei HP interpretative de la Înalta Curte.

Plus a celor două decizii ale Curții Constituționale. Vedeți, Curtea de Justiție a Uniunii Europene face interpretări. Interpretările alea trebuie transpuse mai târziu, tot de către instanțele judecătorești românești, pentru că-s instanțe europene. În momentul de față, deciziile CCR au stat în picioare, pentru că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene nu a criticat absolut deloc deciziile CCR 2018-2022, motiv pentru care noi suntem într-un mic impas. Avem câteva sute de hotărâri în care s-a luat act de prescripție. Și avem totuși două cauze în care s-a aplicat direct CJUE.

Avem un procent de 0,0 ceva la 100 din ceea ce avem în total sau 1% din ceea ce avem în total. Trebuie să ne gândim foarte clar ce vom face și pe viitor, pentru că procurorii de pe urmărire penală nu-și asumă trimiterile în judecată în cauze unde lucrurile nu sunt tranșate la nivel mare.

Și atunci noi trebuie să facem un just calcul cât de mult ne dorim să lucrăm în dosare cu fapte de opt, nouă, 10 ani de zile și câtă resursă consumăm pe subiectul ăsta. Noi în instanțe am mers, ba  chiar am revenit la ceea ce eu mi-am dorit foarte mult, să renunțăm la recursurile în casație și instanțele. În momentul de față avem 100% respingere pe recursuri în casație, completuri de toate felurile.

Adică teza mea din vara trecută era foarte bine argumentată juridic. Și am zis să rămânem pe fonduri și apeluri, să invocăm CJUE în fonduri și în apeluri, să vedem exact cum se stabilizează practica în momentul de față. Practic ai majoritar într-o singură direcție. E foarte greu tu, ca procuror, să stai sau să primești un dosar care are o vechime suficient de mare și să te gândești că poți să trimiți pe cineva. Pentru că am și încercat treaba asta, am trimiți câteva acorduri de recunoaștere, să vedem cum stau instanțele. Justiția se înfăptuiește de instanțele judecători, nu se înfăptuiește de noi. Noi trebuie să ne calibrăm.

Rep: Și instanțele nu aplică decizia CJUE, corect?

Marius Voineag: Nu. Instanțele aplică decizia CCR, aplică deci cele două decizii ale CCR și fac o interpretare într-un sens a ceea ce a însemnat intervenția CJUE în cauză. Și pentru noi e o chestiune care ne ne consumă destul de mult pe parte de urmărire penală și trebuie să ne gândim cât o să mergem mai departe în sensul ăsta. Acuma eu n-aș vrea să ne extragem complet din povestea asta. Adică să ieșim din poveste pentru că sunt dosare care v-am și reamintit de unu, de nouă, 10 ani de zile pe urmărire penală. E un pic prea mult să știți. Și atunci, pe mine, ca manager de acest parchet mă interesează în primul rând ce pot eu să scot mai mult dintr-o situație de genul ăsta. Și știți ce aș putea să scot mai mult? Să reușim să facem confiscările din dosarele respective.

Asta mi-aș dori foarte mult, pentru că plimbându-le încă 2 ani de zile, lăsându-le pe traseu, pe circuit, se vor prescrie pe termenul general de prescripție.

Rep: Deci ăsta este motivul pentru care DNA invocă decizia CJUE și nu merge pe deciziile CCR?

Marius Voineag: DNA merge pe deciziile CCR. Deci, fără doar și poate, noi respectăm deciziile CCR, sunt niște nuanțe aici. De asta vreau să vă spun, juriștii, le înțeleg. Ideea de bază a fost: noi să mergem să vedem, pentru că e un standard, niște garanții pe care CCR-ul le-a fixat în 2018. Adică întreruperea trebuie făcută de la emiterea oricărui act care se comunică. Asta ne-a spus CCR în 2018.

Acuma noi am încercat să facem chestiunea asta, am analizat, dar pe mine mă interesează și rezultatele. Peste un an, doi, când ajungem la finalul celor 3 ani de mandat, cifrele sunt pentru mine, sunt absolut de o înfrângere pe linie aproape. Și atunci trebuie să gândim într-o formă sau alta, să așteptăm să vedem ce se va întâmpla la Înalta Curte, dacă se va, dacă se vor stabiliza într-un fel sau altul, pentru că e o situație din care nu ieșim. Repet, procurorii de pe urmărire penală, în majoritate, nu vor să-și asume trimiteri care sunt prescrise în secunda doi, că ai munca în zadar.

marius voineag, dna
Sursa Foto: Inquam Photos/ George Călin

Rep: Apropo de al 2-lea mandat, vi-l doriți?

Marius Voineag: Dacă sunt suficient de capabil  să demonstrez că-l merit? Da, o să mi-l doresc. Dacă nu, nu, e foarte simplu.

Rep: Depinde și de viitorul președinte, totuși, cu cine dorește să lucreze.

Marius Voineag: Fără doar și poate. Depinde de toată lumea. M-ați întrebat dacă mi-l doresc eu. Nu știu ce își doresc alții. Adică eu, dacă voi demonstra în cei 3 ani de mandat, probabil că mi-l voi dori. Dacă nu, nu am nicio problemă, e o experiență pe care nu-mi e nimeni, să știți.

Rep: Secția de combatere a corupției are un șef nou, dna. Mihaela Iorga Moraru, propusă de ministrul justiției și numită de președintele Iohannis, în ciuda avizului negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii. Cum lucrați cu un procuror cu aviz negativ?

Marius Voineag: Deocamdată foarte bine. Eu sunt convins că dna. Iorga Moraru este ultima venită în echipa de conducere de la nivelul Direcției Naționale Anticorupție.

Eu sunt convins că și-a calibrat această candidatură pe baza strategiei pe care am fixat-o de la nivelul meu. Motiv pentru care eu am am așteptări foarte mari de la dânsa, în sensul că experiența suficient de amplă pe care a avut-o de-a lungul carierei, rezultatele pe care le-a avut aici, în interiorul Direcției Naționale Anticorupție, mă fac pe mine să cred că există potențial. Lucrurile rămân totuși pe baza principiilor pe care le-am fixat încă de la început. Nu ne abatem de la idei și nici nu ne updatăm, să știți.

Rep: Dar nu e o vulnerabilitate pentru DNA faptul că șefa celei mai importante secții are aviz negativ de la CSM?

Marius Voineag: Nu.

Rep: Votul a fost de cinci, cinci la unu, deci cinci împotrivă, doar unu pentru.

Marius Voineag: Eu zic că nu este vulnerabilitate.

Rep: Deci politicienii au dorit ca dna. Moraru Iorga să fie șefa secției din DNA, cea mai importantă, dar specialiștii din sistem, procurori, au spus că nu. 

Marius Voineag: Da. A fost un vot la momentul respectiv. Eu am urmărit să știți și candidatura, și interviurile și a fost de departe cea mai bună opțiune dintre cei doi rămași în interviuri. Ar mai fi fost varianta cealaltă, în care să nu fie nimeni titularizat pe funcție. Ok, putea fi și asta o variantă. La momentul respectiv. mi s-a părut cea mai bine pregătită dintre cei doi.

Rep: După zece luni la DNA ați făcut o evaluare internă. La ce concluzie ați ajuns?

Marius Voineag: Că mai avem foarte multe lucruri de întărit, de schimbat. De exemplu, avem multe servicii teritoriale care au doi procurori sau care lucrează la zero, la nivel de rechizitoriu. Un mesaj pe care l-am dat în adunarea generală pe care am avut-o pe 31. Nu poți să fii într-o structură operativă să ai zero pe linie.

Avem o problemă foarte mare și cred că după ce vom termina bilanțul public pe data de 26, va trebui să facem o analiză și cu privire la la cât de mult își asumă unii să lucreze în DNA. Să știți că suntem bine plătiți, salariile au crescut, motiv pentru care cred că trebuie să mai livrăm și noi ceva înapoi. Nu ne putem ascunde în spatele unui procent care-i impus prin PNRR. Trebuie să fim 85% și atunci lucrăm cu 85% pe hârtie, dar de fapt lucrează 30% dintre procurori. Pentru că atunci avem o problemă mare de management, de macromanagementul, de altceva.

Rep: Dacă ar fi să trageți linie, oricum o să trageți linie peste o lună-două la activitatea de bilanț. Ce va ieși pe plus în acest an?

Marius Voineag:  Mă bucur că ne-a ieșit pe plus în primul rând o formă de reorganizare a direcției, cu mai puțin șefi, mai suplă, mai operativă. Cu un serviciu de tehnologii și metode emergente nou, are, are patru birouri în el, dintre care cel mai important este cel al investigatorilor financiari, unde avem o schemă de 18 oameni. Și vă spun că am avut ceva feedback pozitiv, pentru că din datele pe care le avem, avem 123 de milioane de lei, față de 22 de milioane indisponibilizați, adică efectivitate pe produs infracțional stăm de patru ori mai bine. Ceea ce validează ușor teza cu privire la recuperarea produsului infracțional. Era una dintre tezele mele principale de candidatură la momentul respectiv. E vorba de sume de bani provenite din executarea voluntară a inculpaților, sume de bani rezultate din valorificarea în cursul urmăririi penale a bunurilor sechestrate. Indisponibilizate efectiv sunt 123, față de 22 de milioane în 2022.

Adică au fost ceva plusuri și v-aș mai spune o chestie la care nu se nu se mai raportează multă lume. Polițiștii au lucrat în 5800 de dosare față de 5000 de dosare cu delegare și am făcut 1300 de percheziții, față de 840 de percheziții și specialiștii cu 30% mai multe cauze, motiv pentru care mă face să credem că am pornit un mai bine în comparație cu anul precedent, care a fost un an foarte bun.

marius voineag, dna
Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin

Rep: Ne puteți spune puțin mai multe despre noua secție de tehnologii și metode emergente. Cu ce se ocupă secția asta?

Marius Voineag: Deci, practic acolo am am integrat atât perchezițiile informatice… Pentru noi, în momentul de față, perchezițiile-informații sunt extrem de valoroase și tot ceea ce înseamnă tehnică nouă o prelucrăm prin acest birou.

Avem un birou al investigațiilor financiare și analizei. Avem un birou de IT, bineînțeles, și un birou al specialiștilor. Adică am integrat toată partea de suport într-un serviciu de tehnologii și metode emergente, cam cum sunt construite ele în în vest, mai precis chiar în State. În Statele Unite ale Americii, sunt folosite distinct: ai un compartiment suport, care-ți asigur, îți e sprijinul. Și am plecat totuși de la trei polițiști. Erau trei polițiști pe un birou al investigatorilor financiari, care n-aveau cum să facă față și ne-am dus la 18. Avem chiar un caz în care, pentru o mită de 30.000 euro, pretindere de 30.000 euro, avem o solicitare de confiscare de peste 1.000.000, adică de 400 și ceva de mii de euro, mai de parte pentru o confiscare extinsă, cu probațiune, externalizată de către procurorii din teritoriu către Biroul de Investigații Financiare.

Adică au fost câteva plusuri care, chiar dacă nu se văd, că-s destul de tehnice, ne ajută pe noi la final.

Rep: Ce direcții au activitate zero?

Marius Voineag: Avem procuror și din centrală, patru-cinci procurori din centrală, care au doar câteva clasări și zero pe linie. Se pare că au fost zero și în alți ani și cu siguranță voi purta niște discuții pentru că lucrurile nu poți să stea așa. Nu jucăm ca la whist aici, să știți. Adică zero nu se premiază.

Rep: Veți schimba șefi de direcție DNA în țară? 

Marius Voineag: Am mai făcut schimbări, da. Am mai făcut schimbări și pentru care mă felicit, pe la Bacău. Am făcut schimbări și sunt în curs de… de câteva asemenea. Da, după bilanț vom vorbi.

Rep: Continuă valul de pensionari la DNA? Valul de pensionari a existat în tot sistemul pentru că se tem de schimbarea legii și că ar putea să piardă bani la pensie.

Marius Voineag: Să știți că avem un flux pozitiv, dacă vreți să vorbim de flux. S-a bătut mult monedă că pleacă lumea de la DNA. Am avut totuși 25 la interviu înscriși, procurori. Avem clar plecări mult mai puține decât avem veniri în momentul de față. Din punctul meu de vedere, cred că suntem cea mai atractivă unitate de parchet la nivel înalt în momentul de față. Avem patru delegări în curs în momentul de față, solicitare făcută către dl. procuror general. Deci e un barometru și ăsta, chiar dacă nu poate fi cel mai fidel din poveste, dar o atractivitate există către către noul vibe din DNA.

Rep: Funcționați cu schema completă? Exista un deficit de procurori în trecut. S-a rezolvat?

Marius Voineag: Nu poți să fii complet în condițiile în care tu ai pe minister public o medie de 60%. Noi suntem pe undeva pe la 85%, adică avem o marjă destul de… e o schemă aproape completă. Sunt câteva sete-uri cu care avem probleme și unde nu găsim absolut deloc, gen Alba.

Rep: Bun, deci  schema de procurori nu vă creează probleme. Aveți resursă.

Marius Voineag: Da, e resursă.

Rep: Aveți procurori.

Marius Voineag: Da.

Rep: Aveți lefuri mărite.

Marius Voineag: Da, ați zis bine.

Rep: Și ne întoarcem la începutul interviului cu care și încheiem. Mai lipsesc dosarele cu partea de sus a peștișorului, cu coada rechinului.

Marius Voineag: Da.

Rep: Pe ele le așteptăm.

Marius Voineag: E bine că ne și încurajăm să le facem. Asta e cel mai important lucru.

Rep: Mai rămâne să le și vedem dosarele astea.

Marius voineag: Cu siguranță o să fie ceva surpriză și pe viitor. Să vedem cât de plăcute sau cât de puțin plăcute sunt.

Rep: Să vedem dacă acea comparație, care sigur nu v-a plăcut cu DNA-ul de acum 20 de ani stă în picioare sau nu stă în picioare.

Marius Voineag: Da, vom vedea, da.

Rep: Și vedem dacă noi, jurnaliști, am fost prea pesimiști sau dvs foarte optimist.

Marius Voineag: Îmi doresc să fiți cât se poate de pesimiști, că avem și noi în felul ăsta o critică constructivă. Dar să fie constructivă, atenție.

Vezi aici interviul integral cu Marius Voineag (41 minute)

Citește și

EXCLUSIV: DNA a deschis anchetă în cazul licitației de 27 de milioane de euro de la Sectorul 3, condus de Robert Negoiță / În afacere sunt implicați oameni din anturajul Sorinei Docuz, apropiata premierului Ciolacu / Voineag: Dosarul a fost deschis la începutul anului

INTERVIU Voineag: DNA nu a solicitat informații de la SRI care pot deveni probe în dosarele de corupție, dar va solicita pe viitor / De ce l-a schimbat pe procurorul care ancheta o achiziție făcută de SRI? Cum explică închiderea dosarului BMW

INTERVIU Care este modelul de procuror al șefului DNA: Morar, Kovesi sau Licu? Marius Voineag: Un mix dintre primii doi, dar cu semnătura mea proprie în spate / Avem cazuri de mare corupție în administrația centrală din București / Sunt în lucru

 

 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

14 comentarii

  1. interviul cu acest domn ar trebui sa inceapa cu intrebarea: „v-ati vaccinat anti-covid”?
    – dupa interviul nul de aseara de la Euronews cu ministrul apararii acum si acest interviu care nu face decat sa valideze un om ca nu este Om

  2. *”orice abuz are şanse minime în faţa unui avocat bine pregătit.”, a spus Voineag.
    Mai nene… Dar Timpul nostru pierdut .. cine ni-l da inapoi?
    Incompetenta si coruptia voastra din DNA ne duce #nicaieri ca Tara…

  3. „Avem procurori cu zero rechizitorii / Salariile au crescut, suntem bine plătiți și trebuie să mai livrăm și noi ceva înapoi”

    Culmea tupeului: Dupa ce ai zis astea, mai vrei si un al doilea mandat.

  4. Nu știu care sunt mai nesimțiți, procurorii sau judecătorii?! Cred că primii!

    • Vă dau un răspuns din interior. Procurorii, nu neapărat nesimțiți, dar în general nu prezintă cazuri destul de solide, iar odată ajunși în instanță, multe din „dovezi” sunt ușor demontabile.

    • Nu neapărat nesimțiți, dar incompetenți, supeeficiali și plini de sine! Dacă i-ar scoate din rândul magistraților și deci ar rămâne fără pensiile speciale, să vedeți ce schimbare pozitivă ar fi!

    • Părerea personală e că un procuror, față de un judecător, nu ar trebui să se pensioneze la 50 de ani, ci ar trebui să beneficieze de drepturi salariale mult mai mari odată cu înaintarea în carieră. Fiindcă la noi, un procuror, când ajunge experimentat și poate instrumenta cazuri grele, e deja la vârsta pensionării. De exemplu, ca să activezi la DNA/DIICOT, ai nevoie de 10 ani experiență. Rezultă deci că mai faci 15 ani în aceste structuri și te poți pensiona. Dacă nu mergi înspre structurile PICCJ imediat cum ai făcut vechimea, perioada în care activezi pe dosare grele se reduce și mai mult. Cum un caz cu greutate poate dura chiar și câțiva ani, rezultă că nu poți rezolva decât 2-3 cazuri majore, după care îndeplinești vechimea pt. pensie. Ori, pentru a fi cu adevărat experimentat în dosarele grele, consider că abia după 15-20 de ani vechime atingi maturitatea funcției, dar în acest timp, la noi ești deja pensionat.
      Aș da exemplul SUA, deși sistemul e mult diferit. În orice caz, acolo, odată ce ai fost numit judecător, nu te poți pensiona înainte de 65 de ani. Beneficiile sunt pe măsura, un judecător câștigând pe la 17.000 de dolari pe lună. Dar nici nu prea sunt judecători sub 30 de ani.

  5. Păi deja livrați dosare politice la comandă , ca ăsta al viceprimarului de la Brașov . Dosar închis în 2022 redeschis la dorința viceprimarului PNL Sebi Șpagă ! Oare eu dacă depun cerere de redeschidere a dosarului cu BMW uri a lui Bode și Robo , redeschide tot așa repede DNA – ul? Această troacă cu porcine bine plătite !

  6. Acest interviu este încă o confirmare ca justiția din România a devenit o unealtă a cleptocrației, aflată în slujba infractorilor și plătită cu bani mulți, inclusiv de la mine.

    Cum poate întreba cineva de ce emigrează tinerii, de ce nu avem mai multe investiții șamd?! Pentru ca NU există nicio speranță . Pentru ca dacă ceva nu funcționează bine într-un stat, apelezi în cele din urmă la justiție . În statele cleptocratice precum România justiția este doar un accesoriu al cleptocrației.

  7. Astia trebuie scosi la pensie inca de pe bancile facultatii. Care vrei sa te faci magistrat direct scos pensionar special.

  8. Luați-mă ușor, că nu înțeleg. Cum adică „Avem procurori cu zero rechizitorii”? Păi atunci de ce sunt plătiți? Eu pe unde am lucrat nu am întâlnit nicio persoană care să primească salariu fără să facă nimic! Ce au procurorii atât de special încât să fie plătiți ca sa nu facă nimic? Nu trebuie sa deranjeze sau cum?

  9. VOINEAG ESTE UN INDIVID PUS DE MAFIA POLITICĂ PT A ÎNGROPA DEFINITIV DNA!
    S-a comportat jalnic la interviul de numire în funcție, d’aia a fost ales! Zero barat!

  10. O analiză realistă,cu plusuri și minusuri și personal cred că dlui.Voineag trebuie să i se dea credit ,căci e abia la început de mandat(el știe bine totuși că mai incolo,poate după trei ani se trage linie și atunci…) cu o singură condiție-aceea de a nu mai susține încălcarea de către procurorii DNA a deciziei CJUE din 9 ianuarie 2024,care e obligatorie potrivit Constituției și dreptului european pentru toți magistrații români(cel puțin pentru procurorii DNA în toate cazurile),indiferent de existența și conținutul deciziei 67/2022 a ICCJ.Printr-o astfel de poziție se poate supune consecințelor de rigoare.