Întâlnire Iohannis-Zelenski: Cei doi au reiterat opoziția României și Ucrainei față de proiectul Nord Stream 2

Președintele Klaus Iohannis a avut miercuri, la New York, o întrevedere bilaterală cu președintele Ucrainei, Volodâmâr Zelenski, în marja participării la reuniunea ONU, fiind reiterată opoziția celor două state față de proiectul Nord Stream 2, context în care Klaus Iohannis a menționat eforturile depuse pe perioada Președinției României a Consiliului UE pentru modificarea cu succes a Directivei europene în materie, potrivit unui comunicat al Administrației prezidențiale.

Aceasta este prima întrevedere a celor doi înalți demnitari după alegerea lui Volodâmâr Zelenski în funcția de președinte al Ucrainei.

În acest context, au fost discutate stadiul cooperării bilaterale dintre România și Ucraina și perspectivele de dezvoltare a dialogului politic la cel mai înalt nivel.

Președintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea pentru a avansa cooperarea dintre România și Ucraina, inclusiv prin implicarea celor doi Președinți, subliniind necesitatea identificării rapide de soluții la problemele care trenează pe agenda bilaterală.

În acest sens, președintele României a evidențiat că este necesară remedierea corespunzătoare, prin găsirea de soluții clare, funcționale pentru problemele provocate de Legea Educației adoptată de Ucraina în septembrie 2017, care a afectat drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă, astfel încât nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie diminuate. Președintele Klaus Iohannis a evocat în acest context eforturile semnificative pe care statul român le depune pentru a asigura cele mai bune condiții persoanelor aparținând minorităților naționale din România, inclusiv cea ucraineană, ceea ce a determinat ca modelul românesc în acest domeniu să fie apreciat la nivel internațional și european.

Totodată, președintele României a reiterat sprijinul constant al țării noastre pentru parcursul european al Ucrainei, precum și pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat sprijinul consecvent al României pentru dialogul politic și o cooperare practică aprofundată între Alianța Nord-Atlantică și Ucraina, exemplificând cu implementarea primei Faze a NATO Cyber Defence Trust, care a fost coordonat de România.

Potrivit sursei citate, cei doi președinți au convenit că este necesar ca România și Ucraina să deruleze un dialog mai strâns pe teme de securitate regională, fiind efectuat un schimb de opinii privind evoluțiile relative la soluționarea conflictului din estul Ucrainei, inclusiv întâlnirea la nivel înalt a formatului „Normandia”, care este în curs de pregătire. În acest cadru, președintele României a salutat recentul schimb de prizonieri efectuat la 7 septembrie între Ucraina și Federația Rusă.

Cei doi șefi de stat au discutat, de asemenea, despre aspecte de securitate energetică, fiind reiterată opoziția celor două state față de proiectul Nord Stream 2, context în care Președintele Klaus Iohannis a menționat eforturile depuse pe perioada Președinției României a Consiliului UE pentru modificarea cu succes a Directivei europene în materie.

În egală măsură, a fost discutată importanța stimulării relațiilor economice dintre cele două țări, președintele Zelenski încurajând investițiile românești în țara sa.

Președintele Ucrainei a arătat că înțelege preocupările părții române și a transmis asigurări în direcția identificării unei soluții la problemele create de adoptarea Legii Educației, astfel încât drepturile persoanelor aparținând minorității române de a învăța în limba maternă să nu fie afectate.

De asemenea, președintele Zelenski a mulțumit României pentru susținerea sa pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

În final, președintele Volodâmâr Zelenski a adresat președintelui Klaus Iohannis invitația de a efectua o vizită în Ucraina, se mai arată în comunicat.

• Context: Gazoductul Nord Stream 2, construit de Gazprom și un consorțiu de firme europene, e o conductă extrem de controversată, despre care state precum România, Polonia, Marea Britanie și țările baltice cred că va crește dependența UE de gazele naturale rusești. Apărătorii cei mai puternici ai gazoductului sunt Germania (beneficiarul major al gazelor), Austria și Olanda. În Germania, principalul promotor este SPD, partidul fostului cancelar Gerhard Schroder, acum angajat al Gazprom. Unul dintre adversarii majori ai Nord Stream 2 este SUA, care vor să împiedice creșterea dependenței Europei de gazul rusesc, dar urmăresc și creșterea exporturilor de gaze lichefiate americane spre UE. Nord Stream 2 urmează să aducă gaze naturale de la Vîborg (Rusia) în portul german Greifswald (Marea Baltică), ”sărind” Ucraina și inundând piața europeană cu gazul rusesc. Construcția gazoductului încalcă flagrant politica asumată a UE și a NATO de reducere a dependenței Europei de gazele rusești, deseori folosite de Moscova ca un instrument politic.

Ce s-a întâmplat la Bruxelles. Un compromis franco-german de ultim moment, mijlocit de România, a pus în legislația europeană prevederi care îngreunează construcția și dau o gură de aer Ucrainei – țară care odată cu Nord Stream 2 ar fi pusă într-o poziție ingrată de negociere cu Rusia pentru importul de gaze naturale. Totul s-a întâmplat în Consiliul UE, unde România a înregistrat o reușită semnificativă: a negociat un compromis într-o fereastră de oportunitate extrem de îngustă, în ciuda opoziției Germaniei, Austriei și Olandei.

Ce a reușit România la Bruxelles? Să îngreuneze proiectul Nord Stream 2, să fructifice – ca președinte prin rotație al Consiliului UE – o fereastră de oportunitate extrem de îngustă  și să pună pe agendă un dosar extrem de complicat, care va tensiona suplimentar relația bilaterală cu Rusia.

România a găsit o fereastră de oportunitate care a început la 1 ianuarie, odată cu preluarea președinției, și se închidea pe 15 februarie. De unde acest interval atât de scurt? Pentru că e vorba despre un proiect de modificare a Directivei Gazelor, inițiat de Comisia Europeană tocmai în noiembrie 2017, care ar fi blocat total Nord Stream 2. Proiectul Comisiei trebuia aprobat atât de statele membre (Consiliul UE), cât și de Parlamentul European.

Or, precedentele președinții rotative ale Consiliului UE, Austria și Bulgaria, au refuzat pur și simplu să pună pe agendă proiectul anti-Nord Stream dintr-un motiv simplu: ambele țări sunt apropiate de politica Moscovei.

Fereastra de oportunitate s-a deschis pentru România la 1 ianuarie, dar urma să se închidă rapid la 15 februarie, din motive care țin constrângerile politicii europene. Astfel, 15 februarie era data-limită până la care putea fi lansat trilogul (negocierea) Comisie – Parlament – Consiliu astfel încât Parlamentul European în actuala componență să poată da votul final. Important: era esențial ca proiectul de directivă să ajungă la vot în acest Parlament European, pentru că viitoarea componență a Parlamentului European va fi una mult mai problematică în privința politicilor legate de Rusia, din cauza accesului în PE a multor partide anti-europene.

În iulie, compania Nord Stream 2, controlată de gigantul rus Gazprom, a cerut Curții de Justiție a UE să anuleze directiva, potrivit unui comunicat al companiei.

Sursa foto: presidency.ro