Încep represaliile împotriva magistraților care au depus mărturie în documentarul Recorder despre Justiție. Primul e Laurențiu Beșu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea de Apel București a emis miercuri un comunicat de presă „în contextul afirmaţiilor denigratoare şi fără acoperire în realitatea faptică ale unui judecător în investigaţia Recorder”. Este vorba de judecătorul Laurențiu Beșu, de la tribunalul București, care deși încă e în activitate, a decis să apară cu chip, nume și prenume în investigația respectivă.

Judecătorul Beșu a relatat pentru Recorder că atunci când era judecător la Tribunalul Giurgiu, i s-a propus să fie detașat la Curtea de Apel București și a acceptat. Ulterior și-a dat seamă că lăsase la Giurgiu, în faza finală a judecății, dosarul de corupție al medicului Mircea Beuran, iar promovarea sa a putut fi percepută ca o metodă de a fi înlăturat din acel dosar, ca să fie înlocuit cu un alt judecător, iar cercetarea judecătorească să fie reluată de la zero – până survine prescripția.

Pe lângă corecțiile pe care Curtea de Apel a găsit de cuviință să le aducă la afirmațiile făcute de către Laurențiu Beșu, comunicatul instanței lansează, într-un stil insinuant-agresiv, o serie de alegații legate de faptul că, înainte de a deveni judecător, Laurențiu Beșu a lucrat în cadrul serviciului de informații al ministerului de interne (așa-numitul Doi și-un sfert).

„Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ofiţer la doi şi-un sfert”, se arată în comunicat.

După care comunicatul continuă: „Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie — sau să fi fost — agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă.

Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:

Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind:

– în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale,

– care au fost atribuțiile reale,

– ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului,

– dacă mai există astfel de raporturi în prezent,

– și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală”, se mai arată în comunicat.

Curtea de Apel își justifică astfel demersul: „Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare. Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz”.

În final, comunicatul cere implicarea tuturor instituțiilor relevante în elucidarea acestui caz: „Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”.

NOTĂ: E de precizat însă că întraga carieră a magistraților este gestionată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care ar fi trebuit să verifice eventualele incompatibilități ale lui Laurențiu Beșu înainte ca acesta să fie numit judecător.