Înalta Curte a admis cererea de strămutare în procesul prin care comunitatea Declic contestă numirea Liei Savonea în funcția de președintă a curții supreme

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare formulată de Consiliul Superior al Magistraturii în procesul prin care comunitatea Declic contestă numirea Liei Savonea în funcția de președintă a curții supreme. Decizia mută dosarul de la Curtea de Apel Cluj la Curtea de Apel Alba, “în pofida faptului că argumentele invocate de CSM sunt neobișnuite și periculoase pentru rolul societății civile într-o democrație”, acuză Declic, într-un comunicat de presă.

„În momentul în care transparența devine incomodă pentru cei aflați la putere, rolul societății civile devine și mai necesar. Strămutarea nu ne oprește. Dimpotrivă, arată cât de important este să avem o procedură de numire riguroasă, stabilită prin lege, și nu prin interviuri subiective ale CSM. De altfel, în urma documentarului Recorder, am lansat împreună cu Funky Citizens o petiție prin care cerem modificarea urgentă a legilor justiției”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea de campanii Declic, citat în comunicat.

CSM susține că magistrații clujeni ar putea fi „influențați” de activitatea civică a Declic și de articolele din presă, anexând ca „probe” două articole locale și o fotografie de la depunerea acțiunii. “Practic, sunt invocate exact activitățile normale ale unei organizații civice: transparență, informare publică și mobilizare democratică”, potrivit sursei citate.

„Este un precedent periculos. Dacă instanțele pot fi considerate «influențate» doar pentru că cetățenii își exercită dreptul la participare civică, atunci orice proces cu miză publică poate fi mutat după bunul plac al celor contestați. În loc să protejeze independența justiției, astfel de decizii o vulnerabilizează”, a adăugat Roxana Pencea Brădățan.

Declic a depus o excepție de neconstituționalitate înainte de strămutare

Având în vedere rolul esențial al președintelui instanței supreme în sistemul judiciar, Comunitatea Declic a depus la dosar și o excepție de neconstituționalitate cu privire la procedura generală de numire a președintelui Înaltei Curți. “Legislația actuală permite o numire arbitrară, lipsită de criterii obiective de evaluare și contrară standardelor constituționale privind independența justiției”, se arată în comunicat.

„Legea actuală nu oferă garanțiile minime pentru o numire transparentă și predictibilă. De aceea am cerut Curții Constituționale să se pronunțe. Președintele ÎCCJ nu poate fi numit printr-o procedură opacă, construită pe criterii inexistente”, a declarat Roxana Mândruțiu, avocata Declic.

Excepția subliniază trei probleme majore, potrivit comunicatului citat:

1. Lipsa criteriilor clare de evaluare a candidaților

Legea 303/2022 nu stabilește criterii de integritate, competență sau conduită pentru ocuparea celei mai importante funcții din sistemul judiciar. Legea cere doar un CV și un proiect managerial, fără nicio evaluare obiectivă, lăsând decizia integral la discreția CSM.
Acest vid normativ contravine principiilor de claritate, previzibilitate și rigoare cerute de Constituție.

2. Afectarea garanțiilor de independență a justiției

Lipsa unor standarde legale pentru numirea președintelui ÎCCJ afectează în mod direct încrederea publicului în justiție și dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care conducerea instanței supreme influențează întregul sistem judiciar.

3. O sistematizare legislativă eronată care îngrădește accesul la control judecătoresc

Procedura de numire este plasată în mod greșit în capitolul privind „cariera magistraților”. Consecința acestui fapt este ca devine un act aproape imposibil de contestat în instanță,  în contradicție cu Constituția României, care garantează accesul la justiție și controlul asupra actelor administrative.

„Un proces cu miză pentru statul de drept”

Acțiunea în instanță a Declic, de contestare a numirii Liei Savonea ca președinte ÎCCJ, este susținută de 70.000 de cetățeni care au semnat petiția „Nu mai promovați judecători toxici”. Aceeași comunitate finanțează integral procesul, inclusiv costurile suplimentare generate acum de strămutare.

“Miza acestui dosar depășește cazul individual al Liei Savonea. Este un test pentru capacitatea societății de a supune controlului public și juridic decizii care pot schimba funcționarea justiției în România pentru ani de zile”, se mai arată în comunicat.

• Acțiunea Declic de contestare a numirii Liei Savonea înregistrată la Curtea de Apel poate fi citită aici, dosar 733/33/2025.
• Excepția de neconstituționalitate depusă în dosar poate fi consultată aici.
• Petiția „Vrem modificarea legilor justiției” poate fi semnată aici.