În timp ce stăteam toți cu ochii pe coronavirus, președintele Iohannis…

…l-a numit pe Bogdan Licu în funcția de prim-adjunct al procurorului general, în ciuda avizului negativ al CSM, bazat în primul rând pe proasta reputație a candidatului propus de ministrul justiției, Cătălin Predoiu.

Cu două acuzații de plagiat, fost mason, suspectat că a încălcat legea penală comițând fals în declarații, cu legături dubioase inclusiv în lumea serviciilor, Licu întregește una dintre cele mai controversate garnituri de procurori-șefi puși vreodată de un președinte: Gabriela Scutea la Parchetul General, Georgiana Hossu la DIICOT și Crin Bologa la DNA.

Odată cu numirea unui magistrat atât de contestat într-o poziție de conducere la Parchetul General, se cam alege praful de imaginea de mare apărător al independenței justiției construită până acum doar din vorbe de președintele Iohannis. Promovând astfel de oameni perfect controlabili și vulnerabili în funcții-cheie, șeful statului arată că nu vrea procurori puternici la șefia parchetelor, ci servitori docili.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Cu excepția lui Bologa, toți ceilalți trec drept magistrați mult prea apropiați de serviciile de informații, oameni de sistem, având performanțe profesionale discutabile. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a încercat să justifice menținerea susținerii pentru Licu în ciuda avizului negativ al CSM cu bla-bla-uri general valabile sau cu argumente de-a dreptul hilare.

”Atitudinea candidatului, în raport cu dosarele istorice ale Ministerului Public, a fost exemplară (a se vedea modul de gestionare a informațiilor, de natură a satisface interesul public față de ”dosarul Revoluției”, se arată într-un comunicat al MJ. Parcă procurorii caută, totuși,  aflarea adevărului, nu se ocupă cu obținerea de efecte artistice.

Sunt convins că ministrul Predoiu a remarcat și atitudinea Parchetului General condus de Licu, în calitate de interimar, care în plin proces de selecție a candidaților la funcția de procuror-șef, s-a grăbit să anunțe clasarea dosarului privind casele președintelui Klaus Iohannis.

Președintele este servit, Licu răsplătit?

Ca profesionist, Bogdan Licu s-a mai remarcat de curând, ca interimar la Parchetul General, în cazul Sorina, fetița adoptată de o familie de români stabilită în America. Statul român a încercat pe toate căile să o țină în țară, acționând împotriva interesului superior al minorului. Parchetul General s-a luptat din greu în instanță să blocheze adopția.

Noroc că judecătorii de la Înalta Curte n-au ținut cont de îmbățoșarea statului român de a dovedi, cu ajutorul lui Licu, care s-a executat ca de obicei, că poate avea grija de copiii aflați în grija lui.

Așadar, procedura de numire a procurorilor-șefi s-a încheiat. Vă reamintesc că ea a fost sprijinită puternic de toți mogulii României cu probleme penale. Nu doar că au făcut liniște deplină pe tema noilor numiri în timpul procesului de evaluare la CSM, dar i-au atacat, filat și au încercat să-i intimideze pe acei puțini ziariști care au scris despre vulnerabilitățile și problemele de integritate ale unor candidați la funcția de procuror-șef.

De remarcat și în cazul Licu tăcerea cvasi-absolută din presă, mai ales la televiziunile de știri. Această numire scandaloasă n-ar fi trebuit să treacă pe sub radar, dar nici PSD n-a glăsuit ceva, nici televiziunile tradițional ostile procurorilor n-au avut ceva de obiectat. Mai rar așa coalizare.

De văzut cum vor evolua de acum încolo dosarele lui Sebastian Ghiță (România TV), Radu Budeanu (Gândul), Dan Andronic (EVZ). Publicațiile lor, sprijinite și de Antena 3, au mediatizat intens acțiunea de filaj și intimidare a jurnaliștilor care au publicat dezvăluiri despre unii candidați.

Cu sprijinul lor, cu ajutorul suspect al mogulilor penali, Klaus Iohannis și-a pus procurorii lui, nu doar guvernul lui, ignorând avizul negativ al CSM în cazurile Scutea, Hosu și Licu, trecând peste recomandările MCV precum și semnalele de alarmă trase de asociațiile de magistrați care s-au luptat și pe vremea lui Dragnea pentru independența justiției. Cei trei par orice, dar numai procurori independenți nu.

Președintele Iohannis a concentrat deja prea multă putere, în total dispreț cu valorile democratice pe care pretinde că le apără. Acționează mult prea cinic, chiar și pentru un politician, chiar dacă aparent nu se implică, nu face paradă de puterea lui și nu ține să defileze cu trofee, așa cum proceda Traian Băsescu. Mult mai tăcut, mai discret, dar și mai periculos.

La capitolul imagine și impresie artistică, președintele Klaus Iohannis este, într-adevăr, altfel. Cu totul altfel. Dar mă tem că, în privința cinismului cu care exercită puterea, este la fel sau chiar mai rău. De pildă, nici azi, într-o România dată peste cap de spectrul unei grave epidemii, nu este clar dacă a renunțat la planul anticipatelor, într-un moment când toți politicienii ar trebui să aibă un singur obiectiv politic major: scoaterea țării din criza politică pentru a gestiona cât mai bine cealaltă criză provocată de coronavirus.

Citește și

Cine sunt viitorii procurori șefi? Adevărurile nespuse despre propunerile ministrului Predoiu. Scurt apel către președintele Iohannis