Imigrația venezueleană va deveni un motor de creștere pentru țările din America Latină

Peste 5,5 milioane de venezueleni au fugit din țara lor. Dacă în țările gazdă acest exod generează un deficit bugetar pe termen scurt, ar trebui să se transforme în cele din urmă într-un motor de creștere economică, scrie publicația franceză Les Echos.

O valiză târâtă cu greu, câteodată un copil în brațe sau în spate: imaginea consacrată a venezuelienilor în exod. Din 2015, aceasta una dintre cele mai grave crize migratorii din întreaga lume, perturbând echilibrul tendințelor demografice din țările învecinate.

Contrar temerilor că acest val migrator ar putea pune la încercare economia țărilor-gazdă, un recent comunicat de presă al FMI privind Columbia subliniază că eforturile de integrare a refugiaților prin instituirea unei regularizări temporare „ar trebui să crească potențialul de creștere pe termen mediu”.

„Un gest de pace și fraternitate”

„Este un gest de pace, de umanitate și de fraternitate”, a declarat la 1 martie președintele columbian Iván Duque, a cărui țară este prima poartă de intrare pentru peste 5,5 milioane de venezueleni care au fugit din calea violenței, a amenințărilor politice sau a sărăciei. Prin această măsură, președintele dorește să „dea un exemplu” în regiune.

Deoarece pandemia pune la încercare serviciile de sănătate și reziliența economică a țărilor din America Latină, îngrijirea eficientă a refugiaților este cu atât mai problematică. „Chiar dacă guvernul columbian va trebui să facă față unor costuri bugetare suplimentare, pe termen mediu beneficiile vor depăși probabil costurile”, adaugă într-o notă agenția de rating Moody’s.

Imigrația venezueleană ar putea genera astfel între 0,14 și 0,17 puncte de creștere între 2015 și 2030, în timp ce majoritatea migranților se află într-un interval de vârstă productiv: 58% dintre ei au între 18 și 39 de ani.

Toată America Latină este vizată

Această estimare a creșterii este departe de a se limita la Columbia, deoarece refugiații venezueleni se stabilesc în primul rând în America Latină: conform proiecțiilor făcute de FMI în 2019, imigranții venezueleni ar putea contribui cu 0,1-0,3 puncte din PIB între 2017 și 2030.

„Venezuelenii au o calificare profesională superioară față de alte comunități de migranți”, a declarat Juan Bravo Merino, economist specializat pe piața muncii la Universitatea Diego Portales din Chile, a treia țară gazdă pentru venezueleni. „Prin prezența lor, aceștia contribuie la veniturile fiscale, consumând și crescând cererea de bunuri și servicii […] Având în vedere că Chile se confruntă cu o populație îmbătrânită, migranții fac posibilă înlocuirea lucrătorilor pensionari”.

O solidă rețea socială

Grupuri pe rețelele sociale, informații ”din gură în gură”: migranții venezueleni se bazează pe o rețea solidă de solidaritate care le permite să-și găsească de lucru, într-o limbă comună și cu coduri culturale cunoscute, în cazul țărilor hispanofone. În Argentina, de exemplu, ei reprezintă majoritatea curierilor pe bicicletă ai aplicațiilor de fast food. Primul sindicat din regiune al muncitorilor din „gig economy” (locuri de muncă de tip freelance), fondat la Buenos Aires, este reprezentat de un curier venezuelean.

Secătuită de pandemia de coronavirus, țările din America Latină și-au văzut PIB-ul scăzând cu 7% în 2020, cu impact în primul rând în rândul lucrătorilor mărunți, printre care și mulți venezueleni. „Dar reinserarea în economie a migranților venezueleni este în acest moment mai notabilă decât cea a lucrătorilor chilieni, în comparație cu începutul pandemiei”, notează Juan Bravo Merino.

Sursa: Les Echos / Flora Genoux (Correspondante à Buenos-Aires) / Traducerea: Ruxandra Lambru (Rador)