Îi va ataca Trump pe islamiștii din Nigeria?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele Donald Trump a amenințat că va lansa o intervenție militară americană “în  forță” în Nigeria, susținând – se pare, ca răspuns la presiunea venită din partea bazei sale evanghelice – că guvernul țării din vestul Africii a eșuat în a preveni atacurile asupra creștinilor.

Declarațiile liderului de la Casa Albă despre presupusa persecuție a creștinilor și avertismentele sale la adresa militanților islamiști marchează un nou moment în atitudinea sa din ce în ce mai agresivă pe plan extern, aflată aparent în opoziție cu agenda “America First” (care respinge intervențiile militare costisitoare în străinătate), dar și cu convingerea sa că nu vrea ca America să mai fie “polițistul lumii.”

Informația pe scurt:

·        Trump amenință cu o intervenție militară în Nigeria din cauza atacurilor islamiștilor împotriva creștinilor

·        El a desemnat Nigeria drept “Country of Particular Concern” pentru libertatea religioasă

·        Autoritățile nigeriene neagă existența unui genocid anticreștin

·        Ei insistă că violența lovește atât creștini, cât și musulmani, pe fondul unei realități mult mai complexe

·        Violențele implică jihadiști (Boko Haram, ISWAP), “bandiți” și conflicte păstori-fermieri; mii de oameni au fost uciși, milioane strămutați, iar ONG-urile avertizează că creștinii sunt “treptat exterminați”

·        Armata și poliția sunt suprasolicitate și acuzate de abuzuri

·        O escaladare a tensiunilor SUA-Nigeria ar putea împinge Abuja mai aproape de China, iar analiștii se îndoiesc că Trump va trece de la retorică belicoasă la o strategie regională coerentă

O nouă țintă?

Președintele Trump a ordonat armatei americane să se pregătească pentru o acțiune în Nigeria, cu scopul de a combate grupările islamiste militante, acuzând guvernul de la Abuja că nu protejează creștinii, care se confruntă acolo cu o amenințare existențială.

Trump a scris sâmbătă, într-o postare pe rețelele sociale, că a ordonat “Departamentului de Război” să se pregătească pentru “posibile acțiuni.”

“Dacă guvernul nigerian continuă să permită uciderea creștinilor, SUA or opri imediat toată asistența și ajutorul acordat Nigeriei și s-ar putea foarte bine să intre în acea țară acum discreditată, “cu armele pregătite,” pentru a șterge complet teroriștii islamiști care comit aceste oribile atrocități. Prin prezenta ordonez Departamentului Războiului să se pregătească pentru posibile acțiuni. Dacă atacăm, va fi rapid, vicios și dulce, exact așa cum acei ticăloși teroriști îi atacă pe creștinii noștri DRAGI! AVERTISMENT: GUVERNUL NIGERIAN AR FACE BINE SĂ SE MIȘTE RAPID!”

Duminică, președintele american a reiterat că Statele Unite ar putea trimite trupe în Nigeria sau efectua lovituri aeriene pentru a opri presupusele masacre.

“Ucig un număr record de creștini în Nigeria. Îi omoară pe creștini, și îi omoară în număr mare. Nu vom permite ca asta să continue,” a spus președintele american, citat de Reuters.

Vineri, Trump afirmase că “creștinismul se confruntă cu o amenințare existențială în Nigeria” și că “islamismul radical este responsabil pentru acest masacru în masă.”

Comentariul lui Trump a venit la câteva săptămâni după ce senatorul american Ted Cruz a îndemnat Congresul să desemneze cea mai populată țară din Africa drept un stat care încalcă libertatea religioasă, invocând presupuse cazuri de “ucidere în masă a creștinilor”.

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a răspuns în comentarii postării lui Trump de sâmbătă: “Da, domnule. Departamentul Războiului se pregătește pentru acțiune. Fie guvernul nigerian protejează creștinii, fie îi vom ucide pe teroriștii islamici care comit aceste atrocități îngrozitoare.”

Răspunzând amenințărilor venite de la Washington, un consilier al președintelui Nigeriei a declarat pentru BBC că orice acțiune militară împotriva jihadiștilor ar trebui desfășurată în comun. Daniel Bwala a spus că Nigeria ar primi cu bine ajutorul SUA în combaterea insurgenților islamiști, dar a subliniat că este o țară “suverană.”

El a adăugat că jihadiștii nu vizează o religie anume și că au ucis oameni de toate credințele sau fără credință.

Președintele Nigeriei, Bola Tinubu (care este musulman), a insistat și el că în țară există toleranță religioasă și că problemele de securitate afectează oameni “din toate credințele și regiunile”.

Cu toate acestea, BBC a scris că amenințarea lui Trump a provocat panică în Nigeria. Mulți utilizatori de pe rețelele sociale au cerut guvernului să intensifice lupta împotriva grupărilor islamiste pentru a evita o intervenție străină.

Bwala, care a declarat că este pastor creștin, a spus că Trump are “un mod unic de a comunica” și că Nigeria nu ia literal cuvintele sale.

“Știm că inima și intenția lui Trump sunt să ne ajute în lupta împotriva insecurității,” a spus el, adăugând că speră ca Trump să se întâlnească în zilele următoare cu Tinubu pentru a discuta problema. El a insistat că “o evaluare bazată pe date”, și nu “rapoarte izolate și videoclipuri de pe rețelele sociale,” ar trebui să stea la baza concluziilor internaționale.

“Pentru a evita orice neînțelegere și din respect pentru toate victimele și supraviețuitorii din întreaga lume ai acestei crime unice și îngrozitoare împotriva umanității, să consemnăm clar că nu există și nu a existat niciodată vreun genocid în Nigeria”, a declarat Yusuf Maitama Tuggar, ministrul Afacerilor Externe, în timp ce Kimiebi Ebienfa, purtător de cuvânt al diplomației nigeriene, a reafirmat angajamentul Nigeriei de a proteja cetățenii tuturor religiilor.

“Guvernul federal al Nigeriei va continua să apere toți cetățenii, indiferent de rasă, credință sau religie,” a declarat Ebienfa într-un comunicat sâmbătă. “La fel ca America, Nigeria nu are altă opțiune decât să celebreze diversitatea, care reprezintă cea mai mare putere a noastră.”

Trump anunțase anterior că a declarat Nigeria “Country of Particular Concern” (Țară de îngrijorare specială) din cauza “amenințării existențiale” la adresa populației sale creștine, susținând că “mii” de oameni au fost uciși. Această desemnare este folosită de Departamentul de Stat al SUA pentru a permite impunerea de sancțiuni împotriva țărilor “implicate în încălcări grave ale libertății religioase.” Lista mai  include Rusia, Arabia Saudită, Iran și China.

Nigeria a fost inclusă pentru prima dată pe lista de supraveghere a libertății religioase a Statelor Unite în timpul primului mandat al lui Trump, în 2020, însă această desemnare a fost ridicată sub administrația președintelui Joe Biden.

Senatorul Ted Cruz a salutat decizia lui Trump: “De ani de zile lupt pentru a contracara masacrele și persecuția creștinilor din Nigeria, iar anul acesta am introdus o legislație care va consolida desemnarea făcută astăzi. Decizia de astăzi reprezintă un pas esențial în tragerea la răspundere și schimbarea comportamentului oficialilor nigerieni care au facilitat și au creat un mediu favorabil atrocităților din Nigeria.

Iar congresmnaul republican  John James din Michigan, a scris pe platforma X: “Mulțumesc, domnule președinte Trump, pentru că luați atitudine în apărarea creștinilor persecutați din Nigeria și din întreaga lume. Mii de credincioși sunt uciși pentru credința lor. America nu trebuie să închidă ochii. Suntem alături de frații și surorile noastre în Hristos și sunt recunoscător pentru un președinte dispus să vorbească deschis și să acționeze.”

După anunțul celor de la Washington, Tinubu a declarat că guvernul său este angajat să colaboreze cu SUA și cu comunitatea internațională pentru protejarea tuturor comunităților religioase.

Tinubu nu l-a menționat direct pe Trump, dar a subliniat că Nigeria “este o democrație cu garanții constituționale ale libertății religioase.” El a declarat că prezentarea țării ca fiind intolerantă din punct de vedere religios “nu reflectă realitatea.”

“Caracterizarea Nigeriei ca fiind intolerantă religios nu reflectă realitatea națională,” a afirmat liderul nigerian într-un comunicat.

Ce se întâmplă în Nigeria

Potrivit The Guardian, Nigeria este oficial un stat laic, dar este împărțit aproape egal între musulmani (53%) și creștini (45%), restul populației practicând religii tradiționale africane.

Violențele împotriva creștinilor au atras o atenție internațională semnificativă și sunt adesea prezentate ca persecuții religioase. Totuși, majoritatea analiștilor susțin că situația este mult mai complexă.

În anumite părți ale Nigeriei centrale, ciocnirile mortale dintre păstorii musulmani nomazi și comunitățile agricole predominant creștine își au rădăcina în competiția pentru pământ și apă, dar sunt agravate de diferențele religioase și etnice. Păstorii spun adesea că atacurile lor sunt represalii pentru uciderea oamenilor și a vitelor lor, în timp ce comunitățile locale percep aceste violențe drept o formă de epurare etnică îndreptată împotriva așezărilor lor.

Preoții și pastorii sunt tot mai des răpiți pentru răscumpărare, fiind considerați persoane influente, ale căror enoriași sau organizații pot strânge rapid bani. Unii analiști spun că acest fenomen este mai degrabă determinat de factori economici criminali decât de discriminare religioasă.

Cert este că aceste cicluri mortale de atacuri reciproce au dus la mii de morți, dar organizațiile pentru drepturile omului afirmă că atrocități s-au comis de ambele părți și nu există dovezi că creștinii ar fi fost vizați în mod disproporționat.

În nord-est, grupările Boko Haram și ramurile sale, precum Statul Islamic în Provincia Africa de Vest (ISWAP), duc o insurgență violentă din 2009, care a ucis zeci de mii de oameni și a strămutat milioane de persoane. Majoritatea victimelor din zonă au fost musulmani, potrivit organizației Acled, care analizează violențele politice la nivel global.

În același timă, în nord-vestul țării africane, bande criminale puternic înarmate – adesea numite “bandiți” – comit răpiri în masă și atacuri care afectează atât comunitățile musulmane, cât și pe cele creștine. Aceste grupuri și-au extins activitatea în centrul nordic al Nigeriei, profitând de slăbiciunea autorităților și de nemulțumirile locale.

“Creștinii sunt uciși, nu putem nega acest fapt, dar și musulmanii sunt uciși,” a declarat Danjuma Dickson Auta, lider creștin și comunitar din statul Plateau, situat în Centura de Mijloc.

Între timp, în sud-estul Nigeriei, separatiștii care încearcă să reînvie fostul stat Biafra au fost asociați cu acte de violență împotriva instituțiilor guvernamentale și a civililor, majoritatea victimelor fiind creștini. În ansamblu, mii de oameni au fost uciși pe mai multe fronturi, generând crize umanitare și de guvernanță suprapuse, a scris The Guardian.

Guvernele nigeriene succesive s-au confruntat cu dificultăți majore în a controla aceste amenințări, iar forțele de securitate sunt suprasolicitate pe mai multe fronturi. Ele sunt adesea acuzate și de abuzuri ale drepturilor omului, acuzații care au dus anterior la suspendarea sprijinului din partea SUA – în special în baza Legii Leahy, care restricționează vânzarea de arme către forțele implicate în încălcări ale drepturilor omului.

Adoptată la inițiativa senatorului Patrick Leahy în anii 1990, legea urmărește să asigure că ajutorul militar american nu contribuie la tortură, execuții extrajudiciare, dispariții forțate sau alte abuzuri asupra civililor.

Aplicarea legii presupune un proces riguros de verificare sau “vetting” a fiecărei unități militare sau polițienești care solicită sprijin american. Dacă sunt identificate dovezi de abuzuri, acea unitate este exclusă de la finanțare și antrenament până la tragerea la răspundere a vinovaților. Atât Departamentul de Stat, cât și cel al Apărării sunt responsabile de implementarea acestei reguli.

În cazul Nigeriei, Leahy Law a fost invocată de mai multe ori pentru a suspenda cooperarea militară cu unele unități acuzate de violențe împotriva civililor în timpul operațiunilor contra Boko Haram. Măsura a evidențiat tensiunea dintre nevoia SUA de a sprijini partenerii regionali în lupta împotriva terorismului și angajamentul său de a respecta standardele internaționale privind drepturile omului.

Revenind la Nigeria, comentatorii spun că, în lipsa unei poliții de stat și a unei cooperări eficiente între serviciile de informații la toate nivelurile ierarhiei de securitate, multe comunități din țara africană rămân neprotejate, iar grupurile de autoapărare (vigilante) au umplut acest vid în unele state.

De partea lor, mai multe organizații neguvernamentale au respins declarațiile guvernului de la Abuja și au avertizat că creștinii din Nigeria sunt “treptat exterminați,” pe măsură ce milioane de oameni se confruntă cu moartea, strămutarea și răpirile comise de grupări jihadiste precum Boko Haram, ISWAP și militanți Fulani.

“Dacă nu se iau măsuri în următorii câțiva ani, creștinismul va înceta să mai existe în Nigeria,” a declarat Emeka Umeagbalasi, fondatorul organizației locale International Society for Civil Liberties & Rule of Law (Intersociety).

“Aceasta este teama majorității creștinilor nigerieni”, a spus avocatul pentru drepturile omului Jabez Musa. “Treptat, creștinii sunt exterminați, iar bisericile au fost distruse,” a declarat el pentru Newsweek. 

Situația din Nigeria a ajuns pe primele pagini ale presei după ce comicul și prezentatorul TV Bill Maher a declarat, pe 26 septembrie, că creștinii sunt “uciși sistematic” și i-a criticat pe americani pentru că nu acordă suficientă atenție acestui subiect.

Intersociety a scris că peste 19.000 de biserici au fost distruse sau închise violent din 2009, iar Nigeria a devenit cea mai periculoasă țară din lume pentru creștini, potrivit clasamentului Open Doors. Acesta estimează că, din cei 4.476 de creștini uciși la nivel global în 2023 din motive religioase, peste 3.100 au fost victime în Nigeria.

Potrivit Open Doors, în Nigeria sunt uciși mai mulți creștini pentru credința lor decât în restul lumii la un loc. Violența jihadistă continuă să se intensifice în țară, iar creștinii sunt în mod special vizați de atacurile grupărilor islamiste militante.

Aceste atacuri sunt de o brutalitate extremă – numeroși credincioși sunt uciși, în special bărbații, în timp ce femeile sunt adesea răpite și supuse violenței sexuale. Militanții distrug locuințe, biserici și mijloace de trai, iar răpirile pentru răscumpărare sunt folosite în mod sistematic pentru a destabiliza familiile creștine și comunitățile religioase.

Peste 16,2 milioane de creștini din Africa subsahariană, dintre care un număr semnificativ din Nigeria, au fost forțați să-și părăsească locuințele din cauza violenței și conflictelor. Milioane trăiesc acum în tabere de strămutați, confruntându-se cu insecuritate, sărăcie și pierderea comunităților lor.

Semnificații

Analiștii au vorbit de mai multe semnificații ale războiului declarațiilor pe care Trump îl duce cu guvernul din Nigeria.

# Retorica intervenționistă contrară agendei “America First.” În primul rând, comentatorii au punctat retorica intervenționistă a lui Trump, din în ce în ce mai agresivă în ultima perioadă.

Republicanul s-a lăudat frecvent că, în timpul mandatului său, el nu a implicat SUA într-un război și s-a prezentat ca un președinte pacificator. De altfel, agenda “America First,” cu care a câștigat alegerile din noiembrie 2024, are în centrul doctrine externe ideea că interesele Statelor Unite trebuie puse pe primul loc, înaintea celor ale altor țări sau alianțe internaționale.

“America First” înseamnă o orientare naționalistă și realistă, care respinge intervențiile militare costisitoare în străinătate, acordurile comerciale percepute ca dezavantajoase pentru SUA și implicarea excesivă în problemele altor state. Trump a spus adesea că nu vrea ca America să mai fie “polițistul lumii.”

Totuși, liderul republican se confruntă cu tot mai multe voci interne, mai ales din dreapta politică și grupurile creștine conservatoare, care atrag atenția asupra situației din Nigeria.

Afirmațiile sale legate de o posibilă intervenție în țara africană reflectă presiunea politică internă reînnoită de a părea ferm în fața marginalizării sau persecuției creștinilor din străinătate, o temă care rezonează puternic cu o parte din baza sa electorală conservatoare și evanghelică.

# Mișcare politică internă. Declarațiile lui Trump privind o posibilă intervenție militară în Nigeria pot fi interpretate și ca un gest politic intern mai degrabă decât ca o mișcare strategică reală. În cadrul doctrinei “America First,” ele servesc drept mesaj către baza sa evanghelică, sensibilă la problema persecuției creștinilor, și urmăresc consolidarea sprijinului politic intern printr-o retorică fermă și moralizatoare.

Deși “America First” promovează reducerea implicării externe, Trump își permite excepții atunci când poate prezenta acțiunile sale drept apărarea valorilor americane, cum ar fi libertatea religioasă și protejarea creștinilor. Astfel, amenințarea cu o intervenție nu contrazice doctrina sa, ci o extinde pe plan simbolic, proiectând imaginea unei “Americi morale” și dominante.

În esență, declarațiile lui Trump reflectă mai mult populismul și nevoia de imagine decât o intenție militară concretă, cred mulți comentatori. Ele transformă politica externă într-un instrument de legitimare internă, reafirmându-l pe Trump ca un lider care apără creștinismul și valorile conservatoare, fără a se abate de la principiul selectivității impus de strategia “America First.”

# Competiția cu China. O deteriorare a relațiilor dintre Statele Unite și Nigeria ar putea avea consecințe semnificative asupra poziției americane în Africa, mai ales într-un moment în care influența diplomatică a Chinei pe continent este în plină expansiune. Nigeria, cea mai populată țară africană și una dintre cele mai mari economii regionale (al patrulea cel mai mare Produs Intern Brut de pe continent), este un partener strategic pentru Washington atât în combaterea terorismului, cât și în domeniile energetic și comercial. O eventuală impunere de sancțiuni ar putea însă slăbi această cooperare și împinge Nigeria să caute sprijin economic și militar din alte surse.

China, prin inițiativa “Belt and Road” și investițiile masive în infrastructură, energie și telecomunicații, a devenit deja un actor central în Africa. O ruptură diplomatică între SUA și Nigeria ar oferi Beijingului o oportunitate ideală de a-și consolida influența politică și economică, prezentându-se drept un partener mai pragmatic și mai puțin condiționat ideologic.

În acest context, o confruntare diplomatică bazată pe acuzații de persecuție religioasă ar putea submina obiectivele strategice ale Washingtonului pe termen lung. Pierderea încrederii Nigeriei ar reprezenta nu doar un recul în relațiile bilaterale, ci și o slăbire a prezenței americane într-un continent esențial pentru echilibrul geopolitic global al secolului XXI.

# Intervenție militară. Newsweek a scris că guvernul nigerian ar primi probabil cu satisfacție orice ajutor extern care ar reuși să elimine grupările islamiste, având în vedere eșecurile repetate ale armatei sale de a restabili ordinea în nordul țării. 

Totuși, o astfel de operațiune nu s-ar putea realiza prin lovituri aeriene sau rachete de croazieră, ci ar necesita trupe pe teren – un angajament costisitor și riscant.

În plus, chiar și în absența jihadiștilor, Nigeria ar rămâne fragilă, confruntându-se cu alte surse de haos, de la bandele de răpitori până la păstorii Fulani înarmați, care ucid fermieri creștini nu din motive religioase, ci din disputa pentru terenurile de pășunat.

În același timp, amenințarea islamistă din vestul Africii se extinde, cu grupările jihadiste pregătite să preia controlul asupra statului Mali, o țară cu foarte puțini creștini. Această dinamică regională arată că problema nu este una exclusiv religioasă, ci una de guvernanță, sărăcie și slăbiciune instituțională, care depășește granițele Nigeriei.

Ce se va întâmpla în continuare? The House Appropriations Committee din Congresul american va analiza evenimentele din Nigeria pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare, iar președintele va anunța ce acțiuni va întreprinde SUA în urma desemnării Nigeriei drept “ Country of Particular Concern.”

După valul de amenințări la adresa Nigeriei, este interesant de văzut dacă Trump va avea voința sau capacitatea de a aborda dimensiunea mai amplă a crizei. Comentatorii cred că intervențiile simbolice sau retorica belicoasă nu pot înlocui o strategie coerentă de stabilizare regională. Fără o astfel de abordare, orice acțiune punctuală riscă să fie doar un gest politic lipsit de efect durabil, concluzionează analiștii.

Surse: BBC, Reuters, The Guardian, Newsweek, Open Doors, state.gov, senate.gov, Truth Social, X