Haaretz: Întâlnirea ambasadorului Israelului cu AUR a fost comandată de ministrul de Externe, care vrea sprijinul partidelor de extremă dreapta din UE pentru coloniile israeliene din Cisiordania / Comunicatul AUR nu respectă cerințele Memorialului Victimelor Holocaustului

Ministrul israelian de externe Eli Cohen a ordonat unui emisar să se întâlnească cu liderul partidului de extremă dreapta AUR din România, George Simion, titrează luni ziarul israelian Haaretz. Miza întâlnirii este obținerea sprijinului partidelor de extremă dreapta din Europa pentru coloniile israeliene din teritoriile ocupate, mai precis Cisiordania, în condițiile în care comunitatea internațională le consideră ilegale, scrie Haretz.

Cu sprijinul ministrului de externe al Israelului, ambasadorul Reuven Azar și liderul coloniștilor Yossi Dagan s-au întâlnit luni cu George Simion, obținând sprijinul acestuia pentru coloniile israeliene din Cisiordania. Israelul a boicotat anterior partidul AUR din cauza declarațiilor antisemite constante și a negării Holocaustului, precum și a glorificării liderilor fasciști români din cel de-al Doilea Război Mondial, scrie Haaretz.

Ministrul de externe Eli Cohen i-a instruit atât pe ambasadorul Reuven Azar, cât și pe șeful Consiliului Regional Shomron, Yossi Dagan, să se întâlnească cu liderul partidului AUR, George Simion. Dagan s-a străduit să promoveze legăturile dintre Israel și partidele europene de extremă dreapta pentru a le convinge să sprijine coloniile israeliene din Cisiordania, arată publicația citată.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Partidul a publicat o declarație, în care a exprimat mai multe clauze pe care trebuie să le adopte pentru a se elimina ca partid care neagă Holocaustul. Declarația a fost o condiție prealabilă stabilită de Israel și de muzeul memorial al Holocaustului Yad Vashem pentru stabilirea întâlnirii.

Declarația nu îndeplinește însă mai multe dintre cerințele Yad Vashem, deși reprezintă un progres în comparație cu pozițiile și declarațiile anterioare ale partidului, potrivit Haaretz.

De exemplu, Yad Vashem a cerut ca AUR să recunoască responsabilitatea istorică a României pentru Holocaust și să recunoască faptul că liderii români nu numai că au luat parte la uciderea în masă a evreilor, dar au și inițiat o mare parte din această acțiune. Declarația AUR conține recunoașterea responsabilității istorice a României, dar nu și a inițierii atrocităților sale, așa cum a cerut Yad Vashem.

În plus, Yad Vashem a cerut ca AUR să denunțe glorificarea și comemorarea criminalilor de război români care au luat parte la uciderea în masă a evreilor, inclusiv a liderului fascist Ion Antonescu și a organizației antisemite Crucea de Fier.

Aceasta a fost o cerință importantă, deoarece membrii de rang înalt ai AUR l-au lăudat pe Antonescu și Garda de Fier de-a lungul anilor. Cu toate acestea, declarația conține doar o referire la faptul că legea română interzice glorificarea și comemorarea acestor figuri, fără ca partidul însuși să ia o poziție în această privință.

Mai mulți oficiali ai Ministerului israelian de Externe, care s-au opus inițierii contactelor cu AUR, au avertizat că acest limbaj nu a fost suficient de ferm și că va fi folosit în viitor de membrii partidului ca o portiță pentru a continua glorificarea lui Antonescu, după ce au primit legitimitatea publică pe care o doreau din partea Israelului.

A existat o cerere suplimentară ca AUR să sprijine în mod explicit planul guvernului român pentru educația privind Holocaustul în țară, pe care partidul îl criticase anterior și îl descrisese ca fiind o „problemă minoră”. Acest aspect a fost omis din declarația partidului.

În România, există o dezbatere dacă Holocaustul ar trebui să fie studiat ca parte a istoriei țării, în paralel cu suferințele românilor sub ocupația sovietică, sau ca subiect separat. În timp ce guvernul român a poziționat acest subiect ca o materie separată în programa școlară, anunțul AUR se referă la studiul Holocaustului în general ca parte a istoriei naționale a României.

Cu toate acestea, oficialii israelieni și-au exprimat satisfacția față de alte părți ale declarației, inclusiv denunțarea clară a antisemitismului în toate formele sale, adoptarea definiției IHRA a antisemitismului și recunoașterea Holocaustului evreilor din România și a responsabilității României pentru acesta, chiar dacă este incompletă conform termenilor stabiliți de Yad Vashem.

Un diplomat implicat în negocieri a declarat pentru Haaretz că „Nu este o declarație perfectă, dar arată un progres în comparație cu pozițiile anterioare ale partidului”.

Cea mai importantă parte a declarației este dedicată sprijinului pentru coloniile israeliene din Cisiordania și este, de fapt, principalul motiv pentru care Cohen, sub presiunea liderilor coloniștilor și a Likud, a promovat revenirea asupra boicotului ministerului său față de AUR. Liderul partidului s-a angajat să viziteze așezările evreiești în viitorul apropiat, iar limbajul din declarația pe această temă a fost formulat cu participarea activă a liderilor coloniștilor, potrivit ziarului israelian.

Săptămâna trecută, o discuție pe această temă trebuia să aibă loc la Yad Vashem împreună cu oficiali ai Ministerului de Externe, dar a fost anulată de Cohen. În schimb, a fost convocată o discuție internă în cadrul ministerului, la care nu au fost invitați reprezentanții Yad Vashem, dar a fost invitat un activist proeminent din Likud. Trebuie remarcat faptul că actualul guvern din România este compus din două partide care se opun AUR și îl văd ca pe o amenințare politică.

Context. Așezările sau coloniile israeliene sunt comunități civile în care locuiesc cetățeni israelieni, aproape exclusiv de etnie evreiască, construite pe terenuri ocupate de Israel începând cu Războiul de Șase Zile din 1967. Comunitatea internațională consideră că așezările israeliene sunt ilegale conform dreptului internațional, dar Israelul contestă acest lucru.

Așezările israeliene există în prezent în Cisiordania (inclusiv în Ierusalimul de Est), revendicat de statul Palestina ca teritoriu suveran al acestuia, și în Înălțimile Golan, care este considerat la nivel internațional drept teritoriu sirian.