Guvernul Tomac: Cum sfidează Nicușor Dan democrația pentru a salva PSD de guvernare. AUR, marele câștigător

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Prin nominalizarea ca premier a lui Eugen Tomac, un politician nelegitimat prin vot, președintele Nicușor Dan a deturnat sensul democrației reprezentative. Și a dat o nouă mână de ajutor PSD, partidul care vrea puterea, dar fără riscurile guvernării. Nominalizarea consilierului său onorific mai comportă un risc: vulnerabilizează suplimentar poziția președintelui Dan, oricum șifonată puternic din cauza complicității cu PSD, în condițiile în care România, cu război la graniță și sub atac constant al Rusiei, are nevoie de un lider puternic și credibil.

Extrem de important: desemnarea lui Tomac are ca efect tocmai întărirea AUR. Partidul extremist condus de George Simion s-a poziționat deja categoric împotriva guvernului Tomac, ceea ce va întări percepția că AUR e singurul partid anti-sistem și îl va crește în sondaje. În paralel însă, AUR va continua să facă jocurile în parlament alături de PSD în noua majoritate validată constant în ultima lună. Cu alte cuvinte, AUR va fi marele beneficiar al acestui guvern care sfidează regulile democratice.

Eugen Tomac e președintele PMP, un partid delegitimat la votul pentru alegerile parlamentare din 2024, când a obținut doar 2% într-o alianță cu Forța Dreptei. Tomac însuși nu a fost niciodată validat la vot, ajungând în Parlamentul European pe listele USR tot în 2024. Ca lider politic e apreciat pentru seriozitate și respectarea cuvântului dat, dar are zero legitimitate politică.

Mai mult, Eugen Tomac nu are nici profilul unui tehnocrat recunoscut pentru expertiza economică, așa cum a fost Mario Draghi, numit premier în Italia într-o criză economică profundă. Nu are nici experiență semnificativă în administrație, pentru că nu a fost ministru ori primar Neclar cum a ajuns președintele Nicușor Dan la soluția Tomac, foarte probabil că toți ceilalți candidați cu profil economic l-au refuzat, așa cum s-a întâmplat și în 2025, când nu voia să îl numească pe Ilie Bolojan.

Asupra lui Eugen Tomac planează semne de întrebare legate de contractele familiei din bani publice, după cum a arătat o investigație G4Media despre soacra și soția sa.

Dar cel mai important lucru legat de nominalizare e că președintele a ignorat votul cetățenilor. Și asta poate avea costuri, așa cum s-a întâmplat și în 2015, când președintele Iohannis a impus guvernul tehnocrat Cioloș, iar PSD a câștigat cu un scor istoric alegerile din 2016 făcând opoziție totală.

Soluția democratică era ca președintele să dea mandat șefului PSD, partidul cu cele mai multe mandate în Parlament. PSD a dovedit că poate da jos premierul și că poate strânge voturile necesare pentru instalarea unui nou guvern. A spus-o chiar Sorin Grindeanu la ieșirea de la consultările cu Nicușor Dan. Dar asta ar însemna că PSD trebuia să-și asume nu doar beneficiile, ci și riscurile guvernării. Iar Nicușor Dan a vrut să evite acest scenariu.

Mai mult, șeful statului a certat partidele în discursul de joi seară și le-a cerut responsabilitate. E un dublu standard cu care Nicușor Dan ne-a obișnuit deja. Înainte de moțiunea de cenzură PSD-AUR nu a găsit de cuviință să facă nici un apel la responsabilitatea PSD, deși era clar că partidul lui Sorin Grindeanu urma să arunce în aer scena politică.

De ce nu vrea Nicușor Dan să dea mandat PSD-ului? Șeful statului a motivat că nu vrea să dea mandat unui premier susținut și de AUR. Dar, mai devreme sau mai târziu, AUR trebuie să își asume public sprijinul pentru un guvern, fie că face parte din el, fie că îl sprijină din Parlament. Doar așa vor vedea cetățenii calitatea AUR, așa cum s-a întâmplat și cu partidul extremist Syriza din Grecia, ajuns direct la coșul de gunoi al istoriei după un mandat dezastruos. Altfel, fără această asumare publică, AUR va continua să crească în opoziție, în timp ce de facto conduce țara alături de PSD prin noua majoritate parlamentară.

Realitatea e că Nicușor Dan protejează PSD de efectele unei guvernări care trebuie să ia măsuri suplimentare de austeritate. Pentru a diminua deficitul fiscal, România și-a asumat măsuri suplimentare de austeritate în 2027 și 2028 pentru a diminua deficitul bugetar-record produs de guvernele Ciucă și Ciolacu. Dar 2027 e an preelectoral, iar 2028 e an electoral. Pentru Grindeanu, astfel de măsuri luate sub propria semnătură ar fi finalul carierei politice.

Dacă ar trece de vot, guvernul Tomac va fi cenzurat de PSD din parlament, împreună cu AUR, exact cum s-a întâmplat în 2016 cu guvernul Cioloș. PSD va putea să își treacă prin Parlament măsurile populiste, exact cum face deja de o lună, în paralel cu exercitarea de facto a puterii executive prin popularea eșaloanelor 2 și 3 din guvern.

Nu e prima oară când Nicușor Dan ajută PSD. A făcut-o și în 2025, când a făcut campanie electorală (atunci nu mai era observator detașat) pentru Cătălin Drulă, candidatul USR, pentru a rupe voturi de la Ciprian Ciucu și a-l ajuta astfel pe candidatul PSD Daniel Băluță să câștige Primăria București.

S-a întâmplat și în primăvara anului 2026, când a numit procurorii-șefi propuși de PSD, în ciuda propriilor critici anterioare față de unii dintre ei.

Iar proba finală a complicității cu PSD a fost asaltul lui Sorin Grindeanu asupra premierului Ilie Bolojan. Președintele Dan a refuzat să-l ajute pe Ilie Bolojan. Nu a avut nici o reacție nici măcar când PSD s-a aliat public cu AUR pentru moțiunea de cenzură, deși și atunci era valabil ceea ce președintele a spus aseară, în discursul de anunțare a nominalizării lui Eugen Tomac: ”În mai 2025, românii au avut alegeri. Au ieșit în număr mare la vot. În opinia mea, au votat mai mult negativ decât pozitiv, pentru că aveau două frici, două temeri”. Dacă tot interpretează în această cheie rezultatul alegerilor prezidențiale, crede că românii au votat pentru un premier ca Ilie Bolojan sau ca Eugen Tomac?

Urmează câteva zile de jocuri de culise între președinte, cercul său de putere și USR, PNL și UDMR pentru a-i asigura cele 233 de voturi necesare pentru învestirea guvernului Tomac în Parlament. Liderii celor trei partide au avut reacții inițiale de respingere față de propunerea președintelui, dar toți se așteaptă la ”presiuni infernale”, după cum a declarat un participant la discuțiile informale.

Dacă guvernul Tomac trece, distorsionarea democrației va lăsa urme adânci. Va fi ”guvernul meu” în varianta Nicușor Dan, care va deconta politic toate eșecurile guvernamentale. Și va ajuta PSD să fie simultan la putere și în opoziție. Dacă guvernul Tomac pică însă, președintele trebuie să dea mandatul PSD. Asta înseamnă democrația.

Încercarea de a guverna contrar votului din cabina de vot a eșuat de fiecare dată în istoria recentă a României. Jocul de-a „guvernul meu” pe care Nicușor Dan îl joacă astăzi cu numele lui Eugen Tomac nu este o dovadă de abilitate strategică, ci de slăbiciune instituțională. Prin izolarea sa de realitatea din Parlament și din societate, Nicușor Dan riscă să descopere rapid că, în încercarea de a guverna prin procură și presiuni, s-a transformat exact în liderul pe care promitea să îl combată: un arbitru subiectiv, blocat în proiecte personale și tot mai inapt pentru anvergura funcției pe care o ocupă.