Consiliul federal al Elveției reclamă că între 1970 și 1990 mii de copii au fost adoptaţi în mod ilegal de către cetăţeni elveţieni, inclusiv din România, fapt care în prezent le complică viețile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Mii de copii străini au fost adoptaţi, se pare, în mod ilegal de către cetăţeni elveţieni între 1970 şi 1990 dintr-o serie de ţări, între care şi România, ceea ce continuă „să le marcheze vieţile”, a recunoscut vineri guvernul elveţian, potrivit France Presse. Consiliul federal (guvernul) a anunţat – în urma dezvăluirilor făcute de un nou raport pe care l-a comandat – că va cere o revizuire a dreptului internaţional în materie de adopţii, relatează Agerpres.

Încă în 2020, după numeroase mărturii zguduitoare făcute de persoane adoptate ilegal în Sri Lanka, un prim raport a arătat lipsa de reacţie din partea autorităţilor „în pofida indiciilor prealabile şi clare privind nereguli comise de intermediari în vederea adoptării de copii din Sri Lanka”.

Cel de-al doilea studiu, realizat de Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Zurich (ZHAW), analizează alte zece ţări de origine: Bangladesh, Brazilia, Chile, Guatemala, India, Columbia, Coreea de Sud, Liban, Peru şi România.

„Indiciile tind să arate existenţa unor practici ilegale în aceste ţări, trafic de copii, falsificarea documentelor şi indicaţii false privind originea”, notează Consiliul într-un comunicat.

Cu privire la perioada respectivă, cercetătorii ZHAW au descoperit 8.000 de permise de intrare în Elveţia pentru copii din aceste ţări: 2.799 de copii proveneau din India, 2.122 din Columbia, 1.222 din Brazilia şi 1.065 din Coreea de Sud.

Documentele disponibile fac imposibilă stabilirea numărului exact de persoane vizate, dar numărul de permise de intrare eliberate în Elveţia „arată totuşi că mii de copii adoptaţi în perioada analizată ar putea fi afectaţi de nereguli”, recunoaşte guvernul.

Acesta „regretă faptul că autorităţile nu şi-au asumat suficient de mult responsabilităţile faţă de copii şi de familiile lor”.

„Aceste deficienţe continuă să marcheze vieţile persoanelor adoptate la acea vreme”, subliniază Consiliul, care explică faptul că este de competenţa cantoanelor Confederaţiei „să sprijine persoanele în cauză în căutarea originilor lor”.