Guvernul a aprobat declasificarea a peste 5.000 de dosare din arhivele diplomatice ale tranziției / Dosarele acoperă alegerile din 20 mai 1990 din România, mineriadele din iunie 1990, vizita istorică a Regelui Mihai din 1992, reunificarea Germaniei și prăbușirea URSS

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Guvernul României a adoptat astăzi, la propunerea MAE, Hotărârea de Guvern privind declasificarea documentelor elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992.

Sunt 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, care ocupă aproximativ 100 de metri liniari de raft.

Este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice deschise publicului după declasificarea celor de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de cotitură pentru România: primele alegeri libere, mineriadele din iunie 1990, vizita istorică a Regelui Mihai din 1992, reunificarea Germaniei, prăbușirea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) și formarea Comunității Statelor Independente (CSI).

„La 20 mai 1990 au avut loc primele alegeri libere după perioada comunistă, care au beneficiat de prezența unui număr semnificativ de observatori străini.

Documentele din Arhivele Diplomatice ale MAE relevă dialogul purtat cu organizații internaționale precum Consiliul Europei sau Comitetul „Helsinki” pentru Drepturile Omului pentru acreditarea observatorilor în cadrul procesului electoral din România.

Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Anders Bjorck s-a adresat ambasadorului României la Paris, Alexandru Paleologu, o binecunoscută personalitate, promotor al valorilor democratice, căruia i-a solicitat sprijinul pentru a fi asigurate câteva condiții fundamentale pentru buna organizare a misiunii de observare a alegerilor din România, respectiv: stabilirea de întâlniri cu reprezentanții Biroului Electoral Central, acces la lista completă a secțiilor de votare, posibilitatea de a pune întrebări votanților și membrilor secțiilor de votare, să asiste la efectuarea numărătorii voturilor, să verifice repartizarea sacilor cu buletinele de vot și să le fie puse la dispoziție mașini și șoferi pentru deplasările observatorilor străini.

Observatorii acreditați la alegerile din 20 mai 1990 din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au sosit în România în zilele de 16 și 17 mai 1990 și s-au întâlnit cu liderii tuturor partidelor politice, cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale din România: Comitetul „Helsinki” pentru Drepturile Omului și Grupul pentru Dialog Social, precum și cu autoritățile române responsabile cu organizarea procesului electoral. Au asigurat, alături de reprezentanți ai Comitetul „Helsinki” pentru Drepturile Omului, ai Federației Internaționale pentru Drepturile Omului și de observatori acreditați provenind din țări de pe toate continentele, monitorizarea procesului de vot și efectuarea numărătorii voturilor”, au precizat și reprezentanții Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe.  

Printre titlurile de dosare, păstrând ortografia originală a vremii, se numără: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″; „Reunificarea Germaniei (1990)”; „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”; „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”.

„Românii au dreptul să cunoască, pe documente, istoria tranziției. Prea multe lucruri au stat prea mult timp în sertare, iar acolo unde lipsesc informațiile cresc conspirațiile și neîncrederea. Felul în care s-a reașezat politica externă a României după 1989 – cum am ieșit din alianțele cu URSS, cum ne-am poziționat în prima mare criză de după Războiul Rece aparține istoricilor, cercetătorilor și societății, nu subsolurilor instituționale.

Documentele pe care le deschidem astăzi nu mai aveau încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, dar continuau să fie păstrate departe de public, ca secrete de serviciu. Schimbăm asta și mergem mai departe, pas cu pas, cu digitalizarea și publicarea lor. O democrație matură își studiază istoria recentă și o pune la dispoziția cetățenilor”, a declarat ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu.

Sunt exceptate de la declasificare materialele privind cifrul de stat și instrucțiunile aferente, precum și documentele referitoare la sediile și paza misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, care vor fi evaluate separat, potrivit legislației privind protecția informațiilor clasificate.

Hotărârea de Guvern a fost avizată favorabil de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și de Ministerul Justiției și continuă efortul de transparentizare instituțională început prin declasificarea documentelor MAE elaborate până în decembrie 1989.

Hotărârea de Guvern adoptată astăzi deschide etapa de pregătire a documentelor pentru consultare publică. Arhivele Diplomatice ale MAE vor parcurge procesul de inventariere, prelucrare arhivistică și digitalizare, iar accesul cercetătorilor și al publicului va fi asigurat treptat, pe măsură ce dosarele sunt pregătite potrivit standardelor arhivistice.