Germania, în pragul unei schimbări radicale cu efecte în toată UE: dă semnalul că acceptă principiul ”preferinței europene”, adică privilegierea producției din Uniunea Europeană în detrimentul liberului schimb

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Decenii întregi, Berlinul a apărat liberul schimb împotriva tuturor obstacolelor. La reuniunea Consiliului Competitivitate din 28 mai, un secretar de stat german a făcut o schimbare. Discret, dar fără echivoc. Este sfârșitul unui tabu german: pentru prima dată, un reprezentant al Ministerului Afacerilor Economice a susținut „preferința europeană” în anumite sectoare industriale deosebit de vulnerabile, arată publicația franceză Le Point, citată de Rador.

Oarecum surprinzător, această schimbare ideologică a fost realizată foarte discret la Bruxelles, în timpul unei reuniuni a Consiliului European de Miniștri pe tema competitivității, de secretarul de stat Frank Wetzel și nu de către cancelarul Merz însuși sau de ministrul său al Afacerilor Economice, Lars Klingbeil (care a fost reținut la Berlin pentru o reuniune pe tema Uniunii Piețelor de Capital).

Frank Wetzel nu va intra în istoria europeană, chiar dacă a pus o piatră de temelie crucială cu o singură propoziție: „Germania salută principiul originii europene”. Șapte cuvinte care nu mai sunt dezbătute.

În martie anul trecut, ambasadorul Germaniei pe lângă instituțiile europene respingea categoric această idee și a încercat să mobilizeze aproximativ douăzeci de state membre împotriva „preferinței europene”, un principiu care se află în centrul Legii Acceleratorului Industrial (IAA), propusă de vicepreședintele Comisiei, Stéphane Séjourné.

Ce explică această transformare bruscă a Germaniei? Fără îndoială, mobilizarea rețelei de afaceri familiale de dimensiuni medii, care se află în centrul modelului său industrial.

Aceste firme, cândva exportatori majori, nu mai pot concura cu China, nici măcar pe piața de lux. Drept urmare, se preconizează că Germania va avea acum un deficit comercial cu China de 89 de miliarde de euro în 2024 – un record istoric. Liberul schimb cu Beijingul nu mai este profitabil, costă bani. Germania trebuie să-și protejeze industriile.

Secretarul de stat german nu numai că a salutat principiul, dar a cerut și un „braț executiv puternic” pentru a-l implementa. Cu alte cuvinte, el a pledat pentru aplicarea uniformă în întreaga Europă, împiedicând fiecare stat membru să interpreteze preferința europeană așa cum consideră de cuviință.

De asemenea, el a solicitat ca oțelul să fie inclus pe „piețele lider” ale IAA. Deși oțelul face deja parte din IAA, el dorește ca sectorul să fie ridicat la un nivel superior pentru a crea o cerere captivă pentru oțelul european cu conținut scăzut de carbon, făcând astfel investițiile producătorilor de oțel în hidrogen verde profitabile în fața creșterii supracapacității chineze, unde oțelul este subvenționat.

Vorbind în numele Franței, ministrul delegat pentru Industrie, Sébastien Martin, duce și mai departe politica de „preferință europeană”, un proiect francez de lungă durată. Pentru Paris, vremea jumătăților de măsură a apus. „Susținem o politică strictă ‘Made in UE’. Fondurile publice europene, fie că provin din achiziții publice, ajutoare de stat sau stimulente pentru achiziții, trebuie să fie în beneficiul în primul rând al celor care produc pe teritoriul nostru”, a subliniat el în discursul său adresat celorlalți miniștri. […] Trebuie să stabilim praguri ambițioase și nenegociabile de conținut local pentru a ne asigura că infrastructura UE este construită cu materiale europene. Negocierile sunt în curs de desfășurare și vor fi dificile în ceea ce privește aceste detalii tehnice.

Mai presus de toate, Sébastien Martin s-a grăbit să le reamintească tuturor „arma secretă” a Franței în această mare înțelegere: energia nucleară. Subliniind rolul său esențial în decarbonizarea industrială, Parisul subliniază ideea că nu poate exista suveranitate productivă fără o sursă de energie decarbonizată, stabilă și suverană, făcând din energia nucleară motorul indispensabil al „Acceleratorului Industrial” de tip francez. Aceasta este o remarcă directă adresată germanilor, care încep să regrete amarnic decizia lor dezastruoasă de a abandona energia nucleară după Fukushima .

Ministrul italian Adolfo Urso joacă un joc similar, dar cu mai multă nerăbdare. Roma dorește ca electrocasnicele să se alăture listei sectoarelor strategice alături de oțel, baterii, energie eoliană și vehicule electrice și hibride. Argumentul este concret: măsurile protecționiste americane împotriva produselor asiatice le redirecționează către piața europeană, care a rămas prea deschisă. „Un tsunami” lovește porturile și aeroporturile europene, se îngrijorează Adolfo Urso.

El pune în discuție cazul Electrolux, al cărui plan de relocare ilustrează costul lipsei unui „plan european pentru sectorul electrocasnicelor”. Roma intenționează să prezinte un document neoficial (un document diplomatic informal) în acest sens. Într-o conferință de presă care a urmat reuniunii Consiliului Competitivitate, Stéphane Séjourné a primit mesajul: Comisia este pregătită să includă noi sectoare (de exemplu, produsele chimice) printr-o procedură accelerată care urmează să fie definită. Președinția cipriotă propune un text de compromis parțial până la sfârșitul lunii iunie, moment în care va preda ștafeta președinției irlandeze, care se așteaptă să se încheie până la sfârșitul anului.

În cele din urmă, IAA a ajuns la un consens, rămânând doar câteva detalii tehnice de abordat. Acest lucru i-a determinat pe miniștri să depășească subiectul și să discute despre alte preocupări.

Traducerea Rador: Rodezia Costea