General american: China vrea să atace SUA în “stilul Pearl Harbor”

Republica Populară Chineză se pregătește să lanseze un atac în stil Pearl Harbor împotriva Statelor Unite, ca parte a unui efort mai amplu al guvernului de la Beijing de a cuceri Taiwanul, a avertizat un ofițer american de rang înalt. Generalul de brigadă Doug Wickert, unul dintre cei mai experimentați piloți de încercare ai Americii, aflat acum la comanda celei de-a 412-a Escadrile de Testare a Forțelor Aeriene, a prezentat creșterea militară rapidă a Chinei și pregătirile acesteia pentru un război de amploare cu SUA, iar discursul său a devenit viral.

 

Infromația pe scurt

• Un general american a prezentat o evaluare alarmantă a capacităților militare în creștere ale Chinei
• Armata comunistă a devenit una dintre cele mai mari și mai bine dotate din lume
• În special dotările sale nucleare îngrijorează administrația de la Washington
• Beijingul ar putea lansa un atac surpriză împotriva SUA
• Acesta ar fi parte a planului său de a invada insula Taiwan
• Pentru a fi gata de un posibil conflict, SUA și-au intensificat pregătirile în regiunea Indo-Pacific

Avertismentul unui general

Generalul de brigadă Doug Wickert, comandantul celei de-a 412-a Escadrile de Testare, a prezentat o evaluare alarmantă a capacităților militare în creștere ale Chinei, în cadrul unui briefing susținut recent în fața liderilor comunității la Antelope Valley College în California.

El a expus informații din surse deschise și date validate privind modernizarea accelerată și creșterea “uluitoare” a Armatei Populare de Eliberare, completând astfel informațiile pe care le oferise personalului de la Edwards Air Force Baze în luna ianuarie.

Folosindu-se de imagini obținute prin satelit de Google Earth, Wickert a evidențiat baza de testare și antrenament Dingxin din deșertul Gobi, pe care a numit-o echivalentul chinez al bazei Edwards din California. Lângă aceasta se află o replică bidimensională, la scară reală, a Aeroportului Internațional Taichung din Taiwan.

“E destul de clar care le sunt intențiile,” a declarat ofițerul american referindu-se la chinezi.

În altă parte a deșertului Gobi, generalul a arătat imagini cu o siluetă a unui portavion din clasa Gerald R. Ford și machete ale unor nave ale Marinei americane amplasate pe șine de cale ferată curbate, simulând manevre de evitare în fața rachetelor balistice.

Wickert a atras atenția și asupra exercițiilor recente ale marinei chineze, desfășurate în jurul Taiwanului în decembrie și martie. Exercițiul din decembrie a fost cea mai mare demonstrație navală de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. El a avertizat că aceste exerciții au fost atât de apropiate de o simulare de invazie, încât “pentru o vreme, părea că invazia chiar începuse.”

Dincolo de manevrele militare convenționale, Wickert a subliniat și amenințarea iminentă a atacurilor cibernetice. Potrivit acestuia, China a pătruns în rețeaua electrică a SUA și a instalat programe malware în sistemele SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition), care monitorizează infrastructura critică, precum distribuția de electricitate, apă și gaze.

El a avertizat că un prim semn al unei invazii a Taiwanului ar putea fi pene masive de curent și întreruperi ale rețelelor de telefonie mobilă în SUA, urmate de perturbarea bazelor de date bancare, a datelor financiare și a altor sisteme esențiale pentru funcționarea zilnică a economiei locale.

Pentru a ilustra gravitatea unui astfel de scenariu la care ar recurge China, el a invocat întreruperea masivă de curent care a avut loc în nord-estul Americii în 2003 și care a afectat 55 de milioane de oameni și a dus la pierderi de vieți omenești. “Gândiți-vă cum ar fi dacă rețeaua electrică s-ar prăbuși timp de șase luni,” a spus generalul.

În ton cu gravitatea avertismentului, Wickert a afirmat că SUA și-au pierdut avantajul tehnologic decisiv în fața Chinei. Spre deosebire de perioada Războiului Rece, când superioritatea tehnologică – precum tehnologia stealth și munițiile ghidate cu precizie – compensa superioritatea numerică a forțelor Pactului de la Varșovia, acum raportul de forțe s-a schimbat.

“Nu mai numim Armata Populară de Eliberare un adversar aproape egal,” a declarat el. “Ea este un adversar pe picior de egalitate.”

“China este mai puternică decât a fost vreodată,” a continuat Wickert. “A construit într-un mod destul de agresiv o forță foarte mare, concepută special pentru a contracara punctele noastre forte.”

Generalul Wickert a subliniat pericolul ignorării unor astfel de indicii clare, evocând avertismentele vizionare ale generalului Billy Mitchell cu privire la vulnerabilitatea bazei Pearl Harbor din Hawaii.

Într-un raport din 1924 – cu 17 ani înainte de atacul japonez -, Mitchell anticipa că Marina Imperială Japoneză va exploata comportamentele de duminică dimineața ale americanilor și starea de pregătire scăzută de pe insula Oahu. El scria: “Atac de bombardament asupra insulei Ford la ora 7:30 dimineața. Atac asupra bazei Clark (din Filipine) la ora 10:40.”

“A greșit cu doar 18 minute,” a comentat Wickert. Predicția privind baza Clark a fost greșită cu doar 10 minute.

“Dacă împăratul Hirohito ar fi spus: “Hei, duminică la 7:30 dimineața o să bombardăm Pearl Harbor,” poate că am fi fost atenți. Dar dacă președintele Xi ne-ar spune ce are de gând să facă? Am lua în serios avertismentul?”

Reamintim că în dimineața zilei de 7 decembrie 1941, SUA au fost surprinse de un atac militar de proporții lansat de Marina Imperială Japoneză, marcând astfel intrarea directă a Americii în Al Doilea Război Mondial. Atacul, descris ca venind “ca un trăsnet dintr-un cer senin,” a fost executat de 353 de avioane japoneze – bombardiere, torpiloare și avioane de vânătoare – lansate de pe șase portavioane, în două valuri succesive, având ca țintă principală Flota Pacificului a SUA staționată la Pearl Harbor, în Hawaii, precum și aerodromuri militare și baze navale din apropiere.

Lovitura a provocat pagube materiale uriașe: cinci cuirasate au fost scufundate, altele trei grav avariate, iar pe lângă acestea au fost scufundate o navă de instrucție și trei distrugătoare, în timp ce alte nave – printre care un crucișător greu, trei crucișătoare ușoare, două distrugătoare, două nave de sprijin pentru hidroavioane, două nave de reparații și o navă de întreținere – au fost serios avariate.

Forțele aeriene americane au pierdut 188 de avioane, distruse la sol, iar infrastructura militară a suferit daune semnificative.

În ceea ce privește pierderile umane americane, atacul s-a soldat cu un bilanț tragic: 2.008 marinari uciși sau dați dispăruți, la care s-au adăugat 109 pușcași marini, 218 soldați și 68 de civili uciși; alți 710 marinari, 69 de pușcași marini, 364 de soldați și 35 de civili au fost răniți. În contrast, pierderile japoneze au fost minime – sub 100 de militari și doar 29 de avioane – ceea ce a subliniat caracterul devastator și eficiența acestui atac surpriză asupra unei Americi nepregătite.

Revenind la discursul generalului Wickert, ofițerul s-a referit apoi la o declarație făcută în 2013 de Xi Jinping, în care acesta îndemna Armata Populară de Eliberare să fie pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027.

Wickert a subliniat rolul esențial al regiunii Antelope Valley în apărarea națională și în descurajarea conflictelor, în special prin linia de producție a bombardierului B-21 Raider a companiei Northrop Grumman de la uzina Plant 42 și prin facilitățile de testare și dezvoltare de la Edwards. Generalul a afirmat că, dacă eforturile de descurajare legate de China vor eșua, asta însemna că țara comunistă ar fi probabil pregătită să lovească Statele Unite, inclusiv fabricile Northrop Grumman din apropiere, unde sunt construite aceste avioane.

“Dacă aș fi președintele Xi și ar veni momentul să încep războiul, ghiciți ce aș ataca prima dată?” a întrebat el. “Așa că, vrem sau nu, suntem cu toții implicați în această luptă.”

Wickert a descris și un exercițiu recent de o săptămână privind pregătirea pentru luptă, desfășurat la baza Edwards, care s-a încheiat cu o simulare complexă, de o zi, la care au participat și manageri ai situațiilor de urgență din rândul autorităților locale.

Scenariul a inclus atacuri asupra rețelei regionale de electricitate și perturbări persistente ale comunicațiilor. El a menționat și posibilitatea instaurării legii marțiale și necesitatea unei cooperări strânse între autoritățile militare și cele civile în astfel de situații.

“Singura modalitate de a câștiga următorul război este să-l prevenim,” a spus Wickert, parafrazându-l pe președintele Dwight Eisenhower. “De aceea, tehnologia și capabilitățile pe care le dezvoltăm aici, la Edwards – și din care face parte întreaga comunitate din Aerospace Valley – sunt atât de importante.”

Wickert a făcut apel la o pregătire extinsă la nivelul întregii comunități, inclusiv prin dialoguri și exerciții comune între administrațiile locale și baza militară, în scopul prevenirii unui conflict.

“Dacă acest război va avea loc, va avea loc aici. Va veni spre noi. De aceea avem această conversație,” a spus el. “Cu cât suntem mai pregătiți, cu atât este mai probabil să influențăm calculele președintelui Xi.”

În ceea ce privește modul în care ar putea arăta un atac-surpriză al Chinei asupra Americii, The National Interest a scris că este posibil ca acesta să nu aibă loc în principal pe Pământ, acolo unde s-a desfășurat ultimul atac de acest fel, acum aproape un secol, ci pe terenul strategic dominant al spațiului cosmic. Dacă chinezii vor să aibă succes, vor trebui să desfășoare un atac pe toate fronturile împotriva activelor americane din spațiul cosmic, spațiul cibernetic și vor trebui să perturbe spectrul electromagnetic (EM), au afirmat experții.

În sfârșit, trebuie menționat că avertismentele făcute de generalul Wickert în ceea ce privește China nu sunt singurele de acest fel venite din partea oficialilor americani.

După preluarea mandatului de către Trump în luna ianuarie, diferiți oficiali din administrația de la Washington au vorbit constant despre faptul că țara asiatică reprezintă în acest moment cel mai important adversar al Statelor Unite, iar americanii își vor focaliza atenția asupra Chinei.

De exemplu, vicepreședintele JD Vance a declarat vinerea trecută că America se confruntă cu amenințări serioase din partea Chinei, Rusiei și altor națiuni și că vor trebui să își mențină avantajul tehnologic, notând că Statele Unite sub conducerea președintelui Trump vor alege cu grijă când să folosească forța militară și vor evita implicarea în conflicte fără sfârșit, ceea ce el a numit o ruptură față de politicile recente ale SUA.

Experții au spus că discursul numărului 2 de la Casa Albă ar putea reprezenta “cea mai clară articulare” a doctrinei de politică externă a Administrației Trump, în cadrul căreia amenințarea venită de la Beijing joacă un rol central.

Iar în februarie, într-o declarație făcute înaintea unei întâlniri a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei la Munchen, secretarul Apărării Pete Hegseth a declarat și el că Administrația Trump își va concentra atenția pe securizarea propriilor granițe și pe descurajarea unui război cu China.

“Avem, de asemenea, un competitor de talie similară în China comunistă, care are atât capacitatea, cât și intenția de a ne amenința teritoriul și interesele naționale esențiale în Indo-Pacific. SUA acordă prioritate descurajării unui război cu China în Pacific, recunoscând realitatea resurselor limitate și făcând compromisurile necesare pentru a preveni eșecul descurajării,” a spus Hegseth referindu-se la pericolul reprezentat de guvernul de la Beijing.

Amenințarea Chinei

Într-un material recent dedicat pierderii, de către America, a supremației militare în fața Chinei, The Telegraph a scris că, în ultimii 25 de ani, Armata Populară de Eliberare a trecut de la o structură militară modestă – care, la un moment dat, își genera propriile venituri cultivând cereale – la una dintre cele mai mari și mai puternice armate din lume.

Astăzi, armata Chinei are aproape un milion de soldați mai mult față de cea a Statelor Unite și peste o mie de tancuri în plus. China și-a transformat marina în cea mai mare forță navală la nivel global, cu aproximativ 400 de nave de război și și-a dotat forțele aeriene cu aproape 2.000 de avioane de luptă.

Beijingul și-a extins, de asemenea, în mod drastic capacitățile de informații, până în punctul în care directorul adjunct al CIA, Michael Ellis, a declarat zilele trecute că China a devenit “o amenințare existențială la adresa securității americane, într-un mod cu care nu ne-am mai confruntat niciodată până acum.”

Analiștii au remarcat însă că, deși China este astăzi mai puternică decât oricând, forțele sale armate rămân în urmă la capitolul experiență și competență, dând dovadă adesea de o tendință de a fi cu un pas în urma adversarilor mai bine antrenați.

“Cifrele nu spun întreaga poveste,” a remarcat generalul Wickert. “Armata Chinei a crescut atât numeric, cât și din punct de vedere al complexității tehnice, dar încă mai există domenii în care deținem un avantaj tehnologic.”

În acest context, The Telegraph s-a referit la numeroasele expoziții și prezentări militare organizate anual în China, care oferă o privire rară asupra arsenalului uneia dintre cele mai opace și secrete armate din lume.

În luna noiembrie 2024, China a găzduit tradiționalul Zhuhai Air Show, unde a prezentat avioanele de vânătoare J-20 cu tehnologie stealth, considerate concurente directe ale uneia dintre cele mai puternice aparate americane de luptă, F-35 Lightning II. J-20 poate transporta inclusiv rachete aer-aer PL-15, utilizate de altfel de Pakistan în confruntările recente cu India.

Sistemul de rachete antibalistice HQ-19 a fost și el prezentat în cadrul expoziției, alături de noua navă transportoare de drone SS-UAV Jiu Tan, capabilă să lanseze roiuri de drone kamikaze de atac simultan, și care urmează să plece în prima sa misiune pe mare luna viitoare.

Mai recent, la World Radar Expo, China a prezentat noul radar JY-27V, despre care presa de stat afirmă că poate detecta avioanele americane de generația a cincea cu tehnologie stealth, inclusiv F-35 Lightning II. Se zvonește, de asemenea, că marina chineză dezvoltă un nou superportavion, similar cu USS Gerald Ford, care ar deveni cea mai mare navă din flota sa.

În același timp, armata chineză ar lucra la dezvoltarea unui nou tanc ușor de generația a patra, echipat cu tunuri capabile să tragă mai multe tipuri de muniție.

Însă ceea ce provoacă cele mai mari îngrijorări în rândul oficialilor americani este avansul rapid al Chinei în domeniul capabilităților nucleare, a scris The Telegraph. Între 2023 și 2024, Beijingul a adăugat 100 de focoase nucleare la arsenalul său, ajungând de la 500 la 600 de ogive, iar până în 2030 se estimează că va depăși pragul de 1.000.

Potrivit experților, cel puțin 400 dintre aceste focoase sunt montate pe rachete balistice intercontinentale care pot atinge teritoriul SUA de pe continentul asiatic, inclusiv modelul DF-41, cu o rază de acțiune cuprinsă între 12.000 și 15.000 de kilometri.

Deși Statele Unite dețin în continuare un avantaj clar, cu un arsenal de aproximativ 3.700 de focoase nucleare, ritmul cu care China se înarmează a generat neliniște la Washington.

Într-un discurs rostit în Senatul de la Washington în aprilie, senatorul Roger Wicker a atras atenția că extinderea nucleară a Chinei se desfășoară “într-un ritm care îl depășește cu mult pe al nostru.”

Timothy Heath, cercetător principal în domeniul apărării și expert în China la grupul RAND Corporation, a explicat și el că progresul Chinei în domeniul nuclear face parte, cel mai probabil, dintr-o “strategie de descurajare.”

“Este un semnal că nu își doresc un conflict convențional cu Statele Unite,” a spus Heath. “Un arsenal nuclear robust este o modalitate de a avertiza SUA să nu inițieze un conflict.”

Dincolo de arsenalul nuclear, există și alte domenii în care China se apropie periculos de mult de nivelul tehnologic al SUA, a afirmat expertul.

Potrivit lui Heath, rachetele hipersonice ar putea fi un segment în care Armata Populară de Eliberare a “depășit Statele Unite din punct de vedere tehnologic.” El a mai remarcat că Beijingul a devenit un “actor major pe piața globală” în ceea ce privește dronele militare.

De asemenea, Washingtonul a tras un semnal de alarmă cu privire la capacitățile Chinei în domeniul războiului cibernetic. Așa cum, de exemplu, a explicat și generalul Wickert, când a atras atenția că China a reușit să se infiltreze în rețeaua electrică a Statelor Unite și să planteze programe malware în sistemele SCADA.

Problema numită Taiwan

Cu toate acestea, progresele Chinei devin cu atât mai îngrijorătoare în contextul unui posibil conflict în jurul Taiwanului – singurul scenariu în care armatele SUA și Chinei s-ar putea confrunta direct, cred experții. Beijingul revendică suveranitatea asupra Taiwanului, lucru pe care guvernul de la Taipei îl respinge, și a amenințat de numeroase ori cu invadarea insulei.

Pe măsură ce Washingtonul și Beijingul se pregătesc pentru un posibil conflict, pregătirile militare – desfășurate acum la scară industrială de ambele părți, într-un mod nemaivăzut de zeci de ani – au devenit ele însele o formă de demonstrație de forță și de transmitere de mesaje strategice.

Oficialii chinezi neagă că ar lucra după un calendar strict, însă Beijingul devine tot mai agresiv în revendicările sale de suveranitate asupra insulei unde liderul naționalist Chiang Kai-shek și-a stabilit guvernul în exil după ce a pierdut războiul civil chinez în 1949.

De la recunoașterea oficială, în 1979, a guvernului comunist de la Beijing ca unic reprezentant legitim al Chinei, administrațiile americane au menținut o politică de “ambiguitate strategică” cu privire la o eventuală intervenție în cazul în care Taiwanul, guvernat democratic, ar fi atacat. Cu toate acestea, Legea Relațiilor cu Taiwan, adoptată în același an, obligă armata SUA să aibă planuri actualizate pentru a preveni orice tentativă a Beijingului de a schimba status quo-ul prin forță.

Fiind un furnizor-cheie de arme pentru Taiwan, fostul președinte american Joe Biden a declarat că Statele Unite ar interveni pentru apărarea țării, însă Donald Trump a refuzat să își exprime o poziție clară în această privință.

În acest context, Reuters a scris că un document strategic oficial apărut recent în presă descria descurajarea unui atac chinez ca fiind principala prioritate a Pentagonului.

Asta înseamnă că Statele Unite trebuie să fie atât vizibil, cât și real pregătite pentru ceea ce s-ar putea transforma într-un conflict lung și brutal. După cum a declarat un ofițer american de rang înalt, “dacă China atacă Taiwanul și noi decidem să intervenim, nu va fi un război care să se încheie repede.”

Un astfel de conflict ar genera, cel mai probabil, pierderi de vieți omenești și distrugeri de o amploare cu mult mai mare decât cele din războaiele împotriva terorismului care au urmat atacurilor din 11 septembrie 2001, cred comentatorii.

Cât privește pregătirile făcute de Statrele Unite, Reuters a notat că, în arhipelagul Filipinelor și în vestul Pacificului, inginerii militari americani reconstruiesc în prezent piste de aterizare – unele nefolosite după cel de-Al Doilea Război Mondial – cu scopul de a putea desfășura grupuri mici de avioane în mai multe locații simultan, pentru a maximiza șansele de supraviețuire în cazul unui conflict cu China.

Beijingul a investit masiv în ceea ce se numește capacitate de “interzicere a accesului și negare a ariei” (A2AD), adică în principal rachete cu rază lungă de acțiune menite să țină la distanță navele de război americane – în special portavioanele – din apele sale apropiate. Această strategie face ca avioanele americane care operează de pe baze mai îndepărtate să devină și mai importante – dar Beijingul ar lovi, probabil, și acele locații.

Transmiterea către China a unui mesaj clar că SUA și aliații săi regionali – în principal Japonia, Coreea de Sud, Filipine și Australia – au atât capacitatea, cât și voința de a face față acestor atacuri și de a continua lupta devine o parte tot mai importantă a strategiei de comunicare a Washingtonului.

Imagini și filmări recente din cadrul unor exerciții militare desfășurate pe insula japoneză Okinawa – parte din așa-numitul “prim lanț de insule” care include și Taiwanul – i-au arătat pe inginerii americani pregătiți cu buldozere și utilaje pentru a repara imediat pistele avariate și alte sisteme esențiale.

Luna aceasta, Washington Times a citat un înalt oficial al apărării americane care afirma că teritoriul SUA din Guam ar fi o țintă majoră pentru rachetele chineze în primele faze ale unui război în jurul Taiwanului.

Pentagonul a alocat peste 7 miliarde de dolari pentru lucrări de construcție suplimentare pe teritoriul Guam, iar secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a descris pe cei 6.400 de militari americani staționați acolo drept “vârful de lance” în Indo-Pacific.

“Vom învăța multe de la sistemele de apărare aeriană din Guam și vom aplica aceste lecții pentru a întări apărarea și pe teritoriul continental al SUA,” a spus Hegseth, adăugând că SUA va răspunde unui atac asupra Guamului așa cum ar face-o pentru orice alt atac asupra teritoriului său.

De asemenea, Administrația Trump a făcut din dezvoltarea apărării antirachetă pentru teritoriul continental – sistemul denumit “Golden Dome” – o prioritate absolută, acesta fiind conceput pentru a intercepta atât arme convenționale, cât și nucleare, cu rază lungă de acțiune.

Unii oficiali cred acum că pregătirile americanilor ar trebui să includă și capacitatea de a gestiona consecințele unui atac nuclear limitat din partea Chinei sau Coreei de Nord – scenariu care ar putea face parte dintr-un conflict viitor, fără să se ajungă neapărat la o escaladare completă cu schimburi masive de arme nucleare ce ar devasta orașe mari.

Aceasta a fost una dintre concluziile unei serii recente de simulări de război organizate de Atlantic Council, la care au participat actuali și foști oficiali americani. Raportul rezultat a concluzionat că există un risc tot mai mare ca un eventual atac chinez asupra Taiwanului să fie însoțit de o ofensivă nord-coreeană asupra Sudului – sau, invers, ca un război declanșat de Coreea de Nord să fie perceput de Beijing ca o oportunitate de a ataca Taiwanul.

Surse: The Telegraph, The National Interest, Reuters, Lockheed Martin, Edwards.af.mil, history.navy.mil, defense.gov, icanw.org, YouTube